Recurs compensatoriu. Raluca Prună, explicaţii
Fostul ministru al Justiţiei, Raluca Prună, consideră că prin modificarea în Parlament a Legii recursului compensatoriu, concepută în perioada Guvernul tehnocrat, au ieşit din închisori peste 11.000 de deţinuţi, faţă de 1.700 de persoane cât ar fi fost eliberate în varianta iniţială.
Raluca Prună susţine că este "lipsită de o asumare a responsabilităţii" declaraţia premierului Viorica Dăncilă potrivit căreia Legea recursului compensatoriu "nu a fost o decizie inspirată" a Guvernului Cioloş la acel moment.
"Declaraţia mi se pare în primul rând lipsită de o asumare a responsabilităţii. Premierul Dăncilă face parte dintr-un Guvern susţinut de coaliţia PSD-ALDE şi realitatea este că această coaliţie PSD-ALDE, prin Guvernul său Grindeanu, a adoptat acest proiect de lege, l-a trimis în Parlament în ianuarie anul trecut şi apoi a urmat calea parlamentară (...). Proiectul a fost conceput însă pe durata Guvernului tehnocrat. În Parlament, proiectul acesta de lege a fost modificat de aşa natură, s-au modificat condiţiile şi s-au făcut mult mai flexibile. (...) În varianta iniţială ar fi ieşit aproximativ 1.700 de persoane, iar acum, potrivit datelor pe care le vedem, au ieşit peste 11.000", a afirmat Prună la RFI.
Prună a explicat de ce Legea nu face distincţie în funcţie de infracţiuni
"Legea nu distingea, nici în varianta iniţială, nici în varianta adoptată nu se făcea vreo distincţie în funcţie de infracţiuni şi vă explic şi de ce, că poate nu este uşor de înţeles de ce infracţiunile cu violenţă nu au fost exceptate. Legea aceasta a fost iniţiată ca urmare a unei obligaţii pe care România o are în urma numeroaselor condamnări la CEDO, pentru condiţii precare de detenţie. Condamnările acestea s-au pronunţat de Curte în situaţii individuale, indiferent de infracţiunea pe care o săvârşise persoana care s-a plâns la Curte. Şi atunci, în aplicarea unei măsuri compensatorii, proiectul de lege trebuie să se adreseze tuturor. Condiţia de precaritate nu ţine seama, în opinia Curţii, de infracţiunea pentru care persoana este condamnată. Deci răspunsul este: nu se distinge între infracţiuni, e adevărat", a spus Prună.
"Varianta iniţială a legii a fost modificată în Parlament"
"Eu nu dau vina pe nimeni. Haideţi să ne uităm instituţional. Avem un proiect de lege care a fost adoptat de Parlament şi Parlamentul este, aşa cum ne zice CCR, organul suprem (...) Avem o lege care a fost adoptată de Parlament, înseamnă că Parlamentul este cel responsabil Trebuie să ne uităm ce modificări s-au făcut în Parlament, cine a făcut aceste modificări, că ele nu au venit din cer, ele au fost făcute de deputaţi cu nume şi prenume şi care erau atunci şi sunt şi acum în Comisia juridică. Acolo s-au făcut modificările (...) Mai mult decât atât, a existat o obiecţie de neconstituţionalitate a acestei legi şi legea a mers inclusiv la CCR, care constată că este constituţională (...). Nu discutăm de vinovăţii aici, discutam de efecte şi efectele (...) sunt devastatoare, au un puternic impact emoţional", a adăugat Prună.
Ce se poate face
Întrebată la RFI ce se poate face cu acest act normativ, Prună a răspuns: "Legal vorbind, se poate iniţia fie o măsură care să abroge această lege, însă trebuie să ştim că dacă legea aceasta va fi abrogată va fi pentru persoanele care se află astăzi în închisoare (...). Deci se poate face abrogarea, care va avea efecte numai pentru viitor (...), se poate modifica această lege. Deci efectele pot fi controlate numai pentru viitor. Ce este bine să reţinem este că legea aceasta, care a fost modificată într-un mod fundamental, produce nişte efecte pe care nu le putem corecta. Nu există măsură astăzi pe care s-o adoptăm şi care să ne facă să revenim la punctul zero".
Vezi şi: Semafoare accesate ilegal. Ipoteza care dă totul peste cap
Poliția Română, mesaj pe Facebook: "Narcos" de mic - Foto
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
