Redresarea economiei europene post-pandemie s-a încheiat deja dacă ar fi să folosim cuvintele comisarului UE Paolo Gentiloni, ”dintr-o fază de încetinire a creșterii” am trecut rapid ”la o fază de încetinire”.
Vești rele și prognoze sumbre vin direct de la Bruxelles care acum se alarmează și mai mult în cazul în care Rusia ar tăia brusc aprovizionarea cu gaze în mijlocul verii: Europa ar intra în recesiune deja în a doua jumătate a anului 2022. Iată ce reiese din ultimele previziuni economice ale Comisiei UE.
Conform acestor previziuni, economia UE este de așteptat să crească cu 2,7% în 2022 și cu 1,5% în 2023. Creșterea în zona euro este de așteptat să ajungă la 2,6% în 2022, iar apoi să scadă la 1,4% în 2023.
Acestea sunt estimări mai mici decât cele publicate chiar în mai anul trecut.
Cea mai îngrijorătoare cifră este, fără îndoială, cea a inflației, care ar trebui să atingă maxime istorice în 2022, ajungând la 7,6% în zona euro și 8,3% în UE, înainte de a scădea la 4,0% și respectiv 4,6% în 2023.
Prognozele, de fapt, nu țin cont de posibila oprire a furnizării de gaze de către Rusia, în special blocul Nord Stream 1.
”Reduceri ulterioare ale furnizării de gaze către Uniunea Europeană ar crește și mai mult prețurile și ar amplifica forțele stagflației”, a explicat Gentiloni.
”În perspectiva de primăvară am prezentat o simulare bazată pe model în cazul unei reduceri totale a aprovizionării cu gaze din Rusia, cu posibile substituții limitate pe termen scurt. Acest scenariu sever ar duce economia europeană la recesiune în a doua jumătate a anului 2022 și ar contribui în continuare la deprimarea activității economice în anul următor. În lumina evenimentelor recente, acest risc a devenit mai concret, mai mult un scenariu ipotetic și este o situație pentru care trebuie să ne pregătim. O furtună este posibilă, dar încă nu am ajuns la acel moment”, a adăugat el.
Pentru Bruxelles, acest scenariu nu ar duce doar la recesiune, ci "ar presupune și riscuri mai mari pentru stabilitatea financiară”.
Riscurile legate de previziunile privind activitatea economică și inflația depind în mare măsură de evoluția războiului și, în special, de implicațiile acestuia pentru aprovizionarea cu gaze a Europei.
Noile creșteri ale prețurilor la gaze ar putea să conducă la o creștere suplimentară a inflației și la frânarea creșterii economice. Efectele secundare ar putea, la rândul lor, să amplifice forțele inflaționiste și să conducă la o înăsprire mai accentuată a condițiilor financiare, care nu numai că ar afecta creșterea, ci ar atrage după sine și riscuri sporite pentru stabilitatea financiară.
”Nu poate fi exclus ca reapariția pandemiei în UE să provoace noi tulburări în economie", se arată în previziuni. ”În același timp, tendințele recente de scădere a prețurilor petrolului și ale altor mărfuri se pot intensifica, ceea ce duce la o scădere a inflației mai rapidă decât cea așteptată în prezent. În plus, datorită unei piețe a muncii puternice, consumul privat se poate dovedi a fi mai rezistent la creșterea prețurilor dacă gospodăriile au folosit mai mult economiile acumulate”, conchide Comisia.
Cu alte cuvinte, apelul Bruxelles-ului este să înceapă economisirea gazului și a energiei electrice.
Citește și:
Germania se pregătește de cele mai negre scenarii. În tot mai multe orașe sunt lansate celule de criză și se pun la punct planuri de urgență, pe fondul crizei energetice. Multe dintre sălile de vaccinare au fost transformate în centre de încălzire pentru cei care nu își vor permite să-și plătească utilitățile în sezonul rece, transmite Realitatea Plus. Totodată, în unele regiuni sălile polivalente în care au avut anterior loc competiții sportive și expoziții, vor deveni, de asemenea, săli comune unde oamenii se vor putea încălzi. Deja mulți dintre germani se confruntă cu probleme majore, după ce prețurile au explodat la utilități și alimente.
În alte localități din Germania autoritățile vor să stingă luminile în clădirile publice pe timpul nopții. Oficialii îndeamnă oamenii să economisească energie electrică pentru a putea facilita umplerea depozitelor de gaze până la iarnă. În prezent, Germania este puternic dependentă de gazul rusesc.
"Adăposturile foamei"
În acest context, economistul Mircea Coșea a fost întrebat în cadrul emisiunii "Controversat" dacă și pe români îi așteaptă aceeași soartă.
"Domnule profesor, orice român care se uită acasă la televizor la o asemenea știre, că o țară precum Germania... citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu