Referendum în Australia pentru ca Primele Națiuni să aibă o Voce în Parlament

Campania se intitulează ”Voice to Parliament”. Iată tot ce trebuie să știi despre aceasta:

Popoarele indigene ale Australiei reprezintă aproximativ 3,8% din totalul populației. Cei peste 800.000 de indigeni și strămoșii lor au locuit pe continental australian și în insule de cel puțin 60.000 de ani. Popoarele indigene cuprind câteva sute de grupuri care au propriile lor istorii, tradiții și limbi.

Populația indigenă a Australiei a scăzut după ce a început colonizarea britanică în 1788, deoarece oamenii au fost deposedați de pământuri, expuși la noi boli, forțați să muncească în condiții asemănătoare sclavilor, ori au fost uciși de colonizatori. Marginalizarea a continuat până în ultimele decenii ale secolului trecut. Aborigenii se află sub mediile naționale la majoritatea indicatorilor socio-economici și suferă rate disproporționat de ridicate de sinucidere, violență domestică și închisoare. Speranța lor de viață este cu aproximativ opt ani mai mică decât a persoanelor neindigene.

Unul din trei copii indigeni au fost îndepărtați cu forța din familiile lor între 1910 și 1970, în încercarea de a-i asimila în societatea albă. Guvernul și-a cerut scuze pentru așa-numita „Generație furată” în 2008.

”Voice to Parliament”, traseu legislativ

Între fostele colonii britanice, Canada recunoaște drepturile populației indigene în conformitate cu Legea constituțională din 1982. Tratatul de la Waitangi din 1840 din Noua Zeelandă promite să protejeze cultura maori. Țara a creat, de asemenea, locuri maori în parlament, permițând populației indigene să aleagă să voteze pentru candidații pentru aceste locuri sau să participe la alegerile generale. Limba Maori a fost recunoscută ca o limbă oficială a statului și este folosită în școli, universități și birouri publice.

Indigenii australieni au început să fie incluși în cifrele recensământului după un referendum pentru modificarea constituției în 1967, la mai bine de 60 de ani după ce Australia a fost înființată ca națiune în 1901. În 2017, aproximativ 250 de reprezentanți ai Primelor Națiuni s-au adunat la monumentul sacru al monolitului Uluru din centrul Australiei și au redactat Declarația ”Uluru din inimă”, care solicită o voce a Primelor Națiuni consacrată în Constituție. Guvernul conservator de la acea vreme a respins apelul.

În 2022, deputatul laburist Anthony Albanese a devenit prim-ministru și propus un referendum constituțional pentru a aduce ”Vocea” aborigenilor și a locuitorilor insulei din strâmtoarea Torres în Parlament.

Sondajele: mai mult No, decât Yes

Ultimele sondaje de opinie din această lună au arătat că mai mulți australieni intenționează să voteze nu la referendum decât da. Referendumul este una dintre problemele cheie ale premierului Albanese și el și-a mizat o mare parte din capitalul său politic pe el. Partidul Laburist al lui Albanese, partidul Verzilor de stânga, unii parlamentari independenți, mai multe grupuri de asistență socială, grupuri naționale religioase și etno-religioase susțin toate referendumul. Cei care se opun fac parte din ambele tabere.

Senatorul independent indigen Lidia Thorpe a demisionat din Partidul Verzilor din cauza preocupărilor legate de propunerea Voice. Ea vrea mai întâi un tratat între guvern și indigeni, similar cu ceea ce există în Noua Zeelandă și Canada.

Partidul Liberal conservator și Partidul Național din mediul rural sunt împotriva propunerii și le cer australienilor să voteze „Nu” la referendum. Liberalii și naționaliștii au un acord de coaliție de lungă durată.

O campanie „Nu”, sau campania „Recunoașteți o modalitate mai bună”, a propus înființarea unei comisii parlamentare formate din toate partidele care să se concentreze asupra drepturilor Primelor națiuni, în loc să se consacre o ”Voce” în Parlament, printr-un referendum.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News