Referendumul din București odată cu prezidențialele. Greblă (AEP): Există dificultăți organizatorice și juridice
Președintele AEP, Toni Greblă, susține că ”există dificultăți” pentru organizarea a două scrutinuri în același timp.
Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), a afirmat că există ”dificultăți organizatorice și juridice" în desfășurarea referendumului local din Capitală în același timp cu primul tur al alegerilor prezidențiale, în 24 noiembrie.
”Atrag atenția asupra faptului că există dificultăți organizatorice și juridice în ceea ce privește organizarea acestui referendum la data de 24 noiembrie, odată cu alegerile prezidențiale. Hotărârea de Consiliul General al Municipiului București a fost adoptată pe data de 24 octombrie. Temeiul de drept invocat de Consiliul General pentru organizarea acestui referendum a fost Legea 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumurilor.
Ulterior, Consiliul General, prin vocea primarului general, a solicitat ca referendumul să se desfășoare în același secții de votare în care se vor desfășura alegerile pentru președintele României.
Pe Legea 3/2000, care a fost invocată la convocarea Consiliului General, nu există o prevedere care să poată să facă posibilă desfășurarea unui referendum local în aceeași zi și cu aceeași infrastructură electorală cu alegerile prezidențiale.
Probabil, simțind această imposibilitate juridică, a fost modificată legea în Parlament (...) să poată să permită organizarea unui referendum local concomitent cu alegerile prezidențiale. Atrag, însă, atenția că această lege nu este intrată în vigoare”, a explicat Toni Greblă, la o conferință de presă, citat de Agerpres.
Timp scurt pentru organizarea referendumului lui Nicușor Dan
Toni Greblă a mai spus că, probabil, va mai trece timp până va fi promulgată de președintele României și să intre în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
”Deci, astăzi, când suntem în plină campanie electorală, când suntem la mai puțin de 30 de zile de la organizarea acestui referendum, nu știm care va fi temeiul de drept după care va fi organizat referendumul”, a adăugat șeful AEP.
Greblă a arătat că, în plus, primarul general a solicitat Tribunalului Municipiului București desemnarea unui președinte pentru Biroul electoral al municipiului București, care să coordoneze și să centralizeze rezultatul alegerilor la referendum, deși legea pentru alegerea președintelui României nu prevede organizarea unui astfel de birou.
Potrivit lui Greblă, Consiliul General al Municipiului București trebuia să mai adopte, concomitent cu hotărârea prin care a fost stabilită data referendumului, două hotărâri: una privind calendarul acțiunilor care se desfășoară pentru organizarea referendumului și alta privind bugetul de venituri și cheltuieli aferent acestei activități.
”De asemenea, vreau să vă spun că există multiple dificultăți de a armoniza cele două texte ale legilor care privesc organizarea alegerilor pentru președintele României și un referendum local. Una dintre aceste dificultăți, dar sunt foarte multe, este legată de faptul că, spre exemplu, legea pentru alegerea președintelui României prevede posibilitatea de vot între orele 7.00 și 21.00, iar legea referendumului prevede posibilitatea ca cetățenii care participă la referendum trebuie să voteze între orele 7.00 și 23.00”, a mai explicat Toni Greblă.
El a mai spus că în Camera Deputaților au fost adoptate amendamentele privind organizarea referendumului odată cu prezidențialele la un proiect promovat în 2019, care avea ”niște modificări nesemnificative la legea pentru organizarea referendumului național” și nu au fost solicitate avizele Consiliului Legislativ, Guvernului, AEP, care erau obligatorii.
De asemenea, șeful AEP a atras atenția că se prevede că toate cheltuielile pentru organizarea referendumurilor locale vor fi suportate de Guvernul României și că în această situație a primit deja două solicitări din partea unor comune pentru organizarea unor referendumuri locale odată cu al doilea tur al prezidențialelor.
”Probabil această tendință va continua, pentru că, dacă Guvernul suportă toate aceste cheltuieli, fiecare localitate va avea câte ceva de întrebat”, a adăugat Greblă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Cum poate suna anunțul decesului în cazul celor patru președinți: Iliescu, Constantinescu, Băsescu și Iohannis de Val Vâlcu
