EXCLUSIV  Reforma administrativă. Tudor Benga (USR, inițiator): Unele comune nu mai au viabilitate economică; vom păstra identitățile culturale regionale. Comasarea nu se va face „neapărat” de la centru

Întrebat care este diferența între proiectul USR și planurile eșuate de reformă administrativă din trecut, inițiatorul Tudor Benga, a declarat:

„Sunt vreo trei elemente. În primul rând, este un proiect legislativ inclus în circuit, astfel încât să avem o dezbatere reală pe masă, cu punct de vedere de la toate părțile, atât de la Guvern, cât și de la Consiliul Legislativ sau de la partide și așa mai departe. La nivel de fond, ca diferență mai avem comasarea pragurilor - 5.000 de locuitori la comune și 10.000 la orașe. La comune e cel mai important, pentru că acolo avem încă grămezi de localități care pur și simplu nu mai sunt viabile economic. Comuna Bătrâna, din Hunedoara, are doar 88 de locuitori. Când ai comune de genul acesta, ele pur și simplu nu mai sunt viabile economic.

Apoi, la nivel de mod de funcționare a sistemului administrativ, noi am propus în proiectul de lege un birou administrativ teritorial care să facă legătura între primăriile comasate și localitățile care rămân fără primărie - niște ghișee sau „supermarketuri” administrative în care oamenii să se ducă și să își rezolve treaba, dar fără să mai ai toată structura umflată, pe care multe localități pur și simplu nu și le mai permit. Totodată, împărțirea este diferită de tot ceea ce a existat până acum ca propuneri. Încercăm să păstrăm atât identitățile culturale regionale, pentru că operăm cu cele 10 regiuni istorice ale României, dar combinăm asta și cu fluxurile economice, logistice și umane”.

Comasarea nu se va face „neapărat” de la centru

„Nu am luat în calcul ca această comasare să se facă neapărat de la centru. Noi am instituit acolo un prag minim și acum rămâne să se stabilească exact ce localități se comasează. Nu excludem complet centrul, dar acesta este un lucru care, din punctul meu de vedere, trebuie stabilit în dezbaterea parlamentară. Noi am lăsat în proiectul propriu-zis o grămadă de atribuții către guvern pentru că există o anexă, care se poate schimba atât în Parlament, cât și în Guvern sau, dacă decidem în circuitul parlamentar, vom delega acea sarcină la nivel județean”, a răspuns Tudor Benga, întrebat fiind cine se va ocupa de această reformă.

Populația fiecărui potențial nou județ:

- Județul Crișana Maramureș (Satu Mare, Maramureș și Bihor), populație: 1.334.440;
- Județul Transilvania Nord Vest (Sălaj, Bistrița Năsăud, Cluj și Mureș), populație: 1705546;
- Județul Transilvania Sud Vest (Alba, Hunedoara și Sibiu), populație: 1.075.923;
- Județul Transilvania Sud Est (Brașov, Covasna și Harghita), populație: 1.038.607;
- Județul Banat (Arad, Timiș și Caraș Severin), populație: 1.307.264;
- Județul Bucovina Moldova Nord (Suceava și Botoșani), populație: 1.035.372;
- Județul Moldova Centru (Iași, Neamț, Vaslui și Bacău), populație: 2.191.064;
- Județul Dunăre Carpați Curbură (Vrancea, Buzău, Brăila și Galați), populație: 1.525.184;
- Județul Oltenia (Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Dolj și Olt), populație: 1.873.606;
- Județul Muntenia Nord (Argeș, Dâmbovița și Prahova), populație: 1.744.453;
- Județul Muntenia Sud (Ilfov, Ialomița, Călărași Giurgiu, Teleorman, precum și Municipiul București) populație: 3.379.553;
- Județul Dobrogea (Constanța și Tulcea), populație: 849.352.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News