Reforma pensiilor, făcută praf de un expert din PSD: scumpă, inutilă, o promisiune peste 20 de ani
Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a susținut, la audierile pentru învestitură, că va continua demersul inițiat de liberali, pentru introducerea unor schimbări la Legea Pensiilor. Nici nu avea cum să declare altceva, odată ce PSD a asumat programul de guvernare al USL, în care era trecută și această măsură. Totuși, un important expert al PSD o contrazice și arată că noul sistem nu este adecvat pentru România. Alexandru Athanasiu, profesor cu o vastă experiență în dreptul muncii, fost ministru de resort, a explicat pentru DC News ce înseamnă noul sistem.
Alexandru Athanasiu a fost ministru al Muncii, premier interimar și a condus Partidul Social Democrat, până la fuziunea acestuia cu PDSR. Athanasiu este profesor la Universitatea din București și reprezentant al României la Comitetul de Drepturi Sociale al Consiliului Europei.
-Domnule profesor, ministerul Muncii calculează nivelul contribuțiilor pentru pensia ocupațională. Noul sistem este, însă, prea puțin cunoscut de către public. Ce presupune?
-Dacă vorbim de sistemul contribuțiilor definite, înseamnă că se stabilește care este valoarea contribuției individuale strânse într-o anumită perioadă, fie că o plătește angajatul, fie angajatorul. Beneficiul, adică valoarea pensiei, ar fi stabilit prin lege, proporțional cu valoarea contribuției. Cu alte cuvinte, fiecare va avea un cont, se va ști cât s-a ”depus” în acel cont, cât s-a strâns, iar pensia va fi un procent din acea sumă.
-Plata beneficiului ar fi una lunară, sau într-o singură tranșă?
-Depinde cum se stabilește, prin contract. Fie primești mai puțin, într-o plată unică, fie primești o tranșă, lunar, pe tot parcursul vieții, situație în care suma obținută ar fi mai mare.
-Ca la asigurări?
-Sistemul rămâne unul public, ca și până acum, dar banii nu se transformă în unități de cont, nici nu sunt investiți, ca la pensiile private. Contribuțiile pe care le fac lunar salariații servesc la plata pensiilor din sistem. Totuși, se va ști cu cât ai contribuit și în funcție de asta va fi stabilit, proporțional, nivelul pensiei. Repet, sumele depuse de persoanele active, în conturile lor individuale, se folosesc la finanțarea pensiilor oferite pensionarilor aflați în plată. Asta ar fi asemănarea cu sistemul din prezent.
-Care este diferența?
-Dispariția principiului solidarității. Acum, valoarea punctului de pensie se calculează în funcție de salariul mediu brut, pensia care rezultă fiind plafonată la maximum 5 astfel de salarii. Astfel, se produce o omogenizare, între cea mai mare și cea mai mică pensie. În noul sistem, al beneficiilor definite, primești un procent din ce ai contribuit, neplafonat, deci va crește diferența dintre pensiile mari și cele mici. Suedezii, de pildă, au introdus în anii 70 acest sistem. Statul depune banii adunați în bănci, iar în loc de indexarea conturilor individuale oferă o creștere proporțională cu dobânzile acumulate. Nu există plafonare, sistemul nu este unul al solidarității. Însă, în Suedia impozitele cresc pe măsură ce crește venitul, deci se face o omogenizare a veniturilor salariale, nu a pensiilor. Noi nu am mai avea nicio formă de plafonare, ar crește enorm discrepanțele între pensionari.
-Care este avantajul noului sistem?
-Cei cu venituri mari au un avantaj: nu mai contribuie la creșterea pensiilor celor cu venituri mici. E un sistem în favoarea celor cu venituri mari. Se întărește egoismul celor care o duc bine. Sistemul Bismark, pe care încă îl folosim, cu anumite modernizări, este unul de solidaritate, deși cancelarul nu era ceea ce am numi om de stânga, ba dimpotrivă.
-Care sunt problemele noului sistem?
-Efectele nu pot apărea mai devreme de 20-25 de ani. Nu produce efecte imediat. E discutabil dacă va avea efecte semnificative chiar și peste două decenii, în condițiile în care ai venituri foarte mici ale populației active. Sistemul își propune să rezolve inechitățile (am dat mult, nu primesc destul) și chiar le rezolvă, la nivel individual, dar crează noi inechități, la nivel de grupuri sociale. În esență, nu e un sistem de stânga, chiar dacă a fost aplicat în Suedia. În plus, noul sistem a funcționat doar în state unde veniturile medii sunt ridicate, în vreme ce noi avem cele mai mici salarii din UE, la concurență cu Bulgaria. Cum vei acoperi deficitul, într-un sistem cu conturi individuale? Cum rezolvă acest nou sistem problema veche a deficitului Fondului de pensii? Care sunt obiectivele, ce urmărește: stabilitate bugetară, echitate, investiții? Când am introdus pensiile private, am explicat de ce am făcut-o: să creeze un venit suplimentar, pensionarului, dar și fonduri pentru investiții. Care este scopul noului sistem, nu pot să îmi imaginez.
-De ce îl susține PSD?
-Nu știu. Era în programul fostului ministru, nu ar trebui să aibă legătură cu PSD.
-Va necesita cheltuieli mari?
-Imense. Dacă pornește de mâine, vor coexista două sisteme, în paralel, mai bine de trei decenii! Trebuie schimbată infrastructura de calcul, făcut training al personalului, urmărită istoria veniturilor. Trebuie să iei dosar cu dosar să vezi cu cât a contribuit fiecare, dacă se aplică retroactiv. Dar ce te faci cu cei care au lucrat înainte de introducerea reformei pensiilor, sau în sistemul comunist, când nu se individualizau contribuțiile? Întreprinderile plăteau 15% din fondul de salarii și doar 3% era contribuția individuală. Gândiți-vă câte procese sunt acum și câte ar aduce noul sistem!Nici nu cred că poate fi aplicat celor care mai au 15-20 de ani până la pensie. Suedia a început plățile pe noua formulă la peste 20 de ani de la introducerea sistemului. Avem armatele de funcționari care să rezolve aceste probleme de infrastructură? Și dacă hotărâm să facem aceste cheltuieli, la ce folosește asta?
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
