Salariul minim va crește și în funcție de productivitate. Ce plănuiește Guvernul

Această reformă, una dintre cele zece măsuri incluse în plan, are ca scop menținerea puterii de cumpărare a celor cu venituri mici, adaptând nivelul salariului minim la inflație și productivitate. Această abordare urmărește o ajustare corelată cu creșterea costului vieții și, totodată, menținerea echității și sustenabilității economice.

În contextul unei inflații ridicate, Ministerul Finanțelor propune ca salariul minim brut să fie ajustat anual în funcție de rata inflației prognozate, în vederea protejării puterii de cumpărare a lucrătorilor vulnerabili. „Prin ajustarea salariului minim brut în funcţie de rata inflaţiei prognozate, această reformă asigură că puterea de cumpărare a lucrătorilor cu venituri mici este păstrată în ciuda creşterii costului vieţii”, se precizează în document. Această măsură este esențială pentru stabilitatea socială și reducerea sărăciei, garantând că cei mai afectați de volatilitatea economică pot acoperi necesitățile de bază, în special în perioade de criză economică.

În plus față de ajustarea în funcție de inflație, planul prevede o ajustare suplimentară bazată pe productivitatea muncii. Astfel, dacă salariul minim ajustat scade sub pragul de 45% din salariul mediu, vor fi aplicate măsuri suplimentare legate de productivitate, măsurată prin creșterea PIB-ului real per capita. „Dacă noul raport între salariul minim brut ajustat şi salariul mediu brut prognozat pentru anul următor este sub pragul de 45%, salariul minim brut suplimentar poate fi, de asemenea, ajustat cu un procent cuprins între 0% - 50% din rata de creştere a productivităţii prognozate”, se menționează în plan. Totuși, se va menține un plafon de 50% pentru a asigura un echilibru între echitatea socială și capacitatea economică de a susține aceste majorări salariale.

Menținerea unui prag de 50% între salariul minim și salariul mediu este una dintre măsurile cheie pentru a asigura o creștere salarială sustenabilă, care să nu exercite presiuni exagerate asupra economiei. „Acest sistem echilibrează echitatea şi sustenabilitatea economică, recompensând lucrătorii pentru contribuţiile lor la productivitate, asigurând totodată că creşterile salariale nu depăşesc capacitatea economiei de a le susţine”, explică documentul Ministerului Finanțelor. Astfel, măsura este aliniată cu obiectivele Uniunii Europene de a promova salarii echitabile și de a reduce discrepanțele de venit între lucrătorii cu salarii mici și cei cu salarii medii.

În plus, reforma este concepută pentru a consolida economia prin stimularea cheltuielilor de consum ale populației, un factor esențial în perioadele de inflație, când valoarea monedei scade și puterea de cumpărare este diminuată. Astfel, protejarea veniturilor celor cu salarii mici nu doar că asigură un trai decent pentru aceștia, dar contribuie și la stabilitatea economică generală.

Reforma salariului minim este doar una dintre măsurile prevăzute în Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu. Acest plan are ca scop principal extinderea perioadei de ajustare a deficitului bugetar de la patru la șapte ani, aliniindu-se astfel la cerințele europene de stabilitate fiscală și ajustare bugetară. Documentul prevede o reducere progresivă a deficitului bugetar, estimat pentru 2024 la 7,9% din PIB, un nivel ridicat care necesită măsuri urgente de consolidare fiscală pentru a-l reduce treptat.

Potrivit Ministerului Finanțelor, această strategie combină reformele planificate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu reforme structurale adiționale. Proiectul a fost prezentat publicului în Consiliul Național Tripartit pe 16 octombrie, iar pe 25 octombrie au avut loc consultări cu reprezentanții mediului de afaceri și structurile asociative ale autorităților publice locale. Documentul urmează să fie transmis Comisiei Europene, care și-a exprimat acordul de principiu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News