Raportul MCV, prezentat, miercuri la Bruxelles, arată că Parlamentul trebuie să includă, pe lângă amendamentele la statutul membrilor săi privind ridicarea imunităţii la percheziţie, arestare, reţinere şi urmărire penală a foştilor miniştri, termene şi furnizarea unei justificări complete când Parlamentul refuză să ridice imunitatea.
"Credibilitatea Parlamentului ar avea de câştigat de pe urma unor proceduri mai clare de gestionare a dosarelor în care parlamentarii fac obiectul unor hotărâri în materie de integritate sau al unor acuzaţii de corupţie. Prezumţia ar trebui să fie aceea că, în cadrul normelor constituţionale instituite, organele de urmărire penală să îşi poată desfăşura activitatea în acelaşi mod ca în cazul celorlalţi cetăţeni. Claritatea şi caracterul automat al procedurilor sunt cele mai bune modalităţi de a îndepărta îndoielile anterioare conform cărora a existat un grad de subiectivitate în cadrul procedurilor parlamentare în acest domeniu", se precizează în raportul MCV dat publicităţii miercuri de Comisia Europeană.
Acesta menţionează că Parlamentul a adoptat amendamente la statutul membrilor săi, modificând procedura de ridicare a imunităţii în cazurile de percheziţie, arestare sau reţinere a acestora şi de urmărire penală a foştilor miniştri.
Comisia Europeană consideră important să se clarifice faptul că ANI rămâne singura autoritate însărcinată cu verificarea potenţialelor incompatibilităţi ale funcţionarilor aleşi şi numiţi.
"În ceea ce priveşte abordarea Parlamentului, contestarea de ordin mai general a hotărârilor judecătoreşti, care s-a înregistrat într-un anumit caz, a reprezentat o preocupare majoră: CSM a trebuit să sesizeze Curtea Constituţională pentru a se asigura că Parlamentul execută efectiv o hotărâre definitivă a Înaltei Curţi. Se speră că noile proceduri vor preveni repetarea unor astfel de probleme", se mai menţionează în raport.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News