Regimul lui Putin, zdruncinat de sancțiuni. Economia Rusiei a scăzut în luna mai cu 4,3%

Economia Rusiei s-a micșorat cu 4,3% în luna mai, față de anul trecut.

Gaura este mai mare decât anticipa Kremlinul și vine după o altă scădere, cu 2,8% în aprilie, a anunțat joi ministerul Economiei.

Din ianuarie până în mai, creșterea economică a fost de numai 0,5% în termeni anuali, potrivit ministrului.

Salariile oamenilor din Rusia au scăzut cu 7,2% în aprilie

Scăderea salariilor reale (ajustate în funcție de inflație) în Rusia a fost de 7,2% în aprilie 2022, după ce au crescut cu 3,6% în martie, cu 2,6% în februarie și  cu 1,9% în ianuarie, a anunțat Rosstat, potrivit Interfax.

Potrivit agenției, salariul mediu lunar în Federația Rusă în termeni nominali în aprilie 2022 a fost de 62.269 de ruble (5,647.80 roni), o creștere de 9,4% față de aprilie 2021 și o scădere de 6,9% față de martie 2022. În general, în ianuarie-aprilie, salariile în termeni reali au crescut cu 0,4% față de ianuarie-aprilie 2021, potrivit Rosstat.

Ministerul Dezvoltării Economice al Rusiei, în prognoza sa de la jumătatea lunii mai, se aștepta ca scăderea salariilor în termeni reali în Federația Rusă pentru  anul 2022 să fie de 3,8%. În 2021, salariile în termeni reali în Rusia au crescut cu 4,5%, potrivit sursei citate.

L-am auzit de multe ori pe Vladimir Putin vorbind despre măreția țării sale, dar adevărul Rusiei sale este unul crud pentru oamenii de rând. Asta pentru că 500 de oligarhi şi politicieni au la un loc averi mai mari decât tot ce are 99,8% din populaţia adultă. Prin urmare este clar ce vede prin această măreție Putin. Populația nu contează, doar oligarhii.

Toaleta cu apă curentă este un vis pentru 20% din ruşi. Deşi Rusia este cel mai mare exportator de gaze naturale din lume, 30% din gospodării nu au gaze.

Războiul pornit de Rusia contra Ucrainei i-a prins pe mulţi dintre cei mai bogaţi oligarhi ruşi încercând cu disperare să-şi pună la adăpost iahturile, simbolul suprem al opulenţei, în cele mai îndepărtate sau exotice colţuri ale lumii.

În schimb, războiul, care probabil că va da în urmă cu un deceniu progresul economic al Rusiei, i-a prins pe 20% din ruşi fără instalaţii sanitare cu apă curentă în casă, conform unei anchete publicate în 2020 de Novaia Gazeta, un ziar independent din Rusia închis recent de instituţia rusă de cenzură a presei Roskomnadzor.

Statistica oficială, cu date din 2018 bazate pe sondaje (care depind de ceea ce răspunde persoana participantă), spune că în zonele rurale, 30% din gospodării au wc-ul în fundul curţii, sau altundeva decât în casă. Kommersant, o publicaţie financiară oarecum independentă, nota atunci când datele statistice au fost făcute publice că accesul la canalizare este esenţial pentru stoparea exodului de la sat la oraş.

Ziarul Vedomosti, a cărui conducere era criticată pentru cenzurarea materialelor jurnaliştilor, a scris că wc-ul în curte înseamnă libertate şi autonomie deoarece cei mai mulţi ruşi sunt liberi să-şi construiască toalete standard, totul depinzând de opţiunea fiecăruia de a depinde sau nu de sistemul centralizat şi de a da bani pe canalizare. Tot statistica oficială mai arată şi că peste 35% din populaţie nu-şi permite două perechi de încălţăminte pe an, adică fie iarnă, fie vară, fie uscat, fie ploaie, o treime din ruşi poartă aceeaşi pereche de ghete, scrie Ziarul Financiar.

Putin denunţă ambiţiile imperiale ale NATO care încearcă să-şi afirme hegemonia

Vladimir Putin a denunţat miercuri ambiţiile imperiale ale NATO, care încearcă, potrivit lui, să-şi afirme hegemonia prin conflictul ucrainean, relatează AFP. 

Apelul către Ucraina de a continua luptele şi de a refuza negocierile nu face decât să confirme ipoteza noastră că Ucraina şi binele poporului ucrainean nu sunt obiectivul Occidentului şi al NATO, ci un mijloc de a-şi apăra propriile lor interese, a spus Putin, într-o conferinţă de presă la Aşgabad, capitala turkmenă.

Ţările lidere din NATO doresc (...) să-şi afirme hegemonia, ambiţiile lor imperiale, a acuzat el. Alianţa Atlantică şi înainte de toate Statele Unite au nevoie de mult timp să aibă un inamic extern în jurul căruia să-şi unească aliaţii, potrivit preşedintelui rus. Iranul nu a fost bun pentru aceasta, a apreciat el.

Le-am dat această şansă, şansa de a reuni toată lumea în jurul lor, a afirmat Putin pe ton ironic. Rusia nu vede nicio problemă într-o eventuală aderare a Finlandei şi Suediei la NATO, a dat asigurări Vladimir Putin. Nu avem probleme cu Suedia şi Finlanda, aşa cum avem cu Ucraina, a afirmat de asemenea Putin, aflat în vizită în capitala turkmenă.

Dacă Finlanda şi Suedia doresc aceasta, să adere. Este problema lor, pot adera la ce doresc, a spus el. În aceeaşi conferinţă de presă, preşedintele Putin a respins responsabilitatea armatei ruse într-un atac care a ucis cel puţin 18 persoane, conform Kievului, într-un centru comercial aglomerat din Kremenciuk, în Ucraina.

Armata noastră nu loveşte niciun loc de infrastructură civilă. Avem toate posibilităţile de a şti ce şi unde este, a adăugat preşedintele Putin. Atacul asupra centrului comercial din Kremenciuk a provocat cel puţin 18 morţi şi zeci de răniţi şi dispăruţi. Rusia neagă că a vizat o ţintă civilă, susţinând că a bombardat un depozit de arme, precizează Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News