Registrul agresorilor sexuali, operaționalizat de Poliția Română. Ce conține
Poliția Română a operaționalizat Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor.
Registrul, care se organizează și se ține de unitățile Poliției Române, prin structuri specializate în acest domeniu, 'se constituie ca o evidență distinctă de cea a cazierului judiciar, în cadrul Sistemului Național de Evidență Informatizată a Cazierului Judiciar, constituit potrivit Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicată, cu modificările și completările ulterioare.'
'Modelele formularelor-tip folosite în activitățile prevăzute de lege au fost stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 127/13.02.2020, pentru stabilirea modelelor formularelor-tip folosite în activitatea privind Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor.
Registrul reprezintă un mijloc de cunoaștere, supraveghere și identificare operativă a persoanelor care au comis infracțiuni privind traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile, infracțiuni contra libertății și integrității sexuale.', anunță Poliția Română, joi, într-un comunicat.
În Registru se ține evidența următoarelor persoane:
- persoanelor fizice condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal potrivit prevederilor Legii nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, precum și a celor față de care au fost dispuse măsuri procesual-penale în legătură cu infracțiunile anterior enumerate, de către organele române competente;
- persoanelor de cetățenie română, despre care s-au primit comunicări de luare în evidență din partea autorităților centrale din celelalte state membre și a autorităților competente din statele terțe, cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de acest fel;
- persoanelor născute în străinătate, despre care s-au primit comunicări din partea autorităților competente ale altor state, cu privire la săvârșirea unei infracțiuni dintre cele enumerate și cu privire la care sunt date că se deplasează sau că se pot deplasa pe teritoriul României.
Nu se înscriu în Registru persoanele fizice care, la data comiterii faptelor, erau minore, cu excepția cazurilor în care instanța de judecată a dispus aceasta în mod expres, în cadrul unui proces penal.
Persoanele înscrise în Registru au obligația:
- de a anunța, în prealabil, organul de poliție pe raza căruia locuiesc, în cazul intenției efectuării oricăror deplasări din localitatea de domiciliu mai lungi de 15 zile, inclusiv cu privire la localitatea de destinație, scopul deplasării, perioada de deplasare și mijlocul de transport folosit;
- de a se prezenta la organul de poliție pe raza căruia își stabilesc locuința, pentru a comunica despre aceasta și a fi luate în evidență, în termen de cel mult 3 zile.
Nerespectarea obligațiilor constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Potrivit prevederilor Legii nr. 118/2019, ministerelor de resort și organelor administrației publice centrale și locale le-a revenit obligația ca, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, să evalueze cadrul legal din domeniul de competență și, după caz, să demareze procedurile necesare de natură legislativă și/sau administrativă, pentru a se asigura că unei persoane înscrise în Registru i se interzice, temporar sau permanent, să desfășoare activități profesionale, activități de voluntariat sau orice alt tip de activități care presupun:
- contactul direct cu copiii; contactul direct cu persoane în vârstă, persoane cu dizabilități sau alte categorii de persoane vulnerabile;
- examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane.
'Persoanele înscrise în Registru au obligația de a se prezenta periodic la organele de poliție, pe raza cărora domiciliază sau își au reședința, dar nu mai târziu de o dată la 3 luni, pentru a comunica acestora informații relevante referitoare la profesia, meseria sau activitatea pe care o desfășoară, mijloacele de existență, persoanele minore, în vârstă, cu dizabilități sau vulnerabile cu care locuiesc sau cu care au intrat în contact în mod direct și sistematic, unitățile de învățământ școlar sau preșcolar, taberele de copii, spitalele de copii sau orice loc frecventat în mod preponderent de copii, în care au avut acces în această perioadă, adresa unde locuiesc și modalitatea de comunicare cu organele de poliție.', se mai arată în comunicat.
Ce este certificatul de integritate comportamentală
'Certificatul de integritate comportamentală este documentul eliberat persoanelor fizice, care atestă lipsa înscrierilor în Registru sau, după caz, datele înscrise în Registru cu privire la acestea.
Persoanele fizice interesate pot obține propriul certificat de integritate comportamentală în aceleași condiții în care se poate obține certificatul de cazier judiciar, respectiv în baza unei cereri-tip, cu datele cu caracter personal completate și motivată, depusă personal la orice unitate sau subunitate de poliție în care funcționează ghișeu de eliberare a certificatelor de cazier judiciar.
Solicitanții vor putea depune cererea-tip completată în prealabil sau vor putea opta pentru tipărirea acesteia din sistemul informatic, de către personalul de la ghișeu, caz în care le va reveni doar obligația semnării documentului.
Certificatul de integritate comportamentală se poate solicita și de către avocatul persoanei fizice, în baza împuternicirii avocațiale emise cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1995 sau de către un alt împuternicit, pe baza unei procuri autentificate de către un notar public.
Certificatul de integritate comportamentală se eliberează în termen de cel mult 3 zile de la data solicitării și este valabil 6 luni de la data eliberării.
Certificatul de integritate comportamentală nu substituie certificatul de cazier judiciar, cele două documente având conținut diferit. În certificatul de cazier judiciar se înscriu hotărârile judecătorești rămase definitive care produc efecte juridice, în timp ce în certificatul de integritate comportamentală se înscriu datele disponibile cu privire la săvârșirea infracțiunilor indicate de lege.', precizează Poliția Română.
Profilele genetice sunt introduse în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare
'Procedura de rectificare a datelor înscrise în Registru este similară celei prevăzute la art. 32 și 33 din Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care vizează rectificarea datelor înscrise în evidențele cazierului judiciar.
Odată cu operaționalizarea Registrului, toate persoanele aflate în evidențele cazierului judiciar privind săvârșirea infracțiunilor anterior enumerate și care îndeplinesc condițiile prevăzute în Legea nr. 118/2019 au fost înscrise și în Registru.
În scopul prevăzut de Legea nr. 118/2019, persoana înscrisă în Registru este supusă fotografierii, înregistrării dactiloscopice, precum și prelevării probelor biologice, în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, fără consimțământul acesteia.
Prevederile se aplică și persoanelor de cetățenie română, despre care s-au primit comunicări de luare în evidență din partea autorităților din statele membre ale Uniunii Europene sau terțe, precum și persoanelor născute în străinătate, despre care s-au primit comunicări din partea autorităților competente, cu privire la săvârșirea unei infracțiuni din cele enumerate și cu privire la care sunt date că se deplasează sau că se pot deplasa pe teritoriul României.
Fotografierea, prelevarea datelor dactiloscopice, precum și prelevarea probelor biologice se realizează de către personalul Poliției Române instruit în acest sens, utilizând procedeele specifice de lucru și infrastructura existente la nivelul acestei instituții.
În vederea efectuării operațiunilor anterior descrise, persoana în cauză este înștiințată cu privire la obligativitatea de a se prezenta, în termen de 5 zile lucrătoare de la înștiințare, la sediul organului de poliție competent, pe raza căruia își are domiciliul sau reședința. Persoanele născute sau condamnate în străinătate au obligația de a se prezenta la cel mai apropiat organ de poliție competent.
Dacă persoana înscrisă în Registru nu se prezintă la sediul organului de poliție sau dacă refuză să se supună fotografierii, înregistrării dactiloscopice sau prelevării probelor biologice, va fi constrânsă la aceasta.', mai arată, printre altele, Poliția Română.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
