Reglementări anti-fumat. Politicile de ”Harm-Reduction”, unul dintre pilonii de bază

Evenimentul care a avut loc săptămâna trecută la București, a atins un subiect foarte discutat în ultima perioadă: care sunt cele mai bune politici de reducere a numărului de fumători? Această discuție este cu atât mai actuală în România, unde conform celui mai recent Eurobarometru, incidența fumatului a crescut în România și se află mult peste media UE.

Una dintre cele mai interes prezentări din cadrul acestui eveniment a fost cea făcută de Sairah Salim-Sartoni referitor la politicile de combatere ale fumatului în Marea Britanie. Această țară a înregistrat în ultima perioadă unele din cele mai mari succese din lume, reușind să reducă prevalența fumatului la 12% în 2020, cu 5 procente mai puțin  față de 2017. Una dintre politicile de bază folosite a fost stimularea fumătorilor de a trece de la țigările clasice la alternative mai puțin nocive, precum țigările electronice.

Astfel, statul și agențiile de sănătate publică ale acestuia și-au asumat un rol activ în educarea cetățenilor despre folosirea țigărilor electronice pentru a renunța la fumat. Succesele înregistrate i-au făcut pe englezi să-și propună coborârea numărului de fumători sub 5% până în 2030. Ca atare, în luna aprilie guvernul britanic a anunțat lansarea programului ”Swap To Stop” (”Schimbă de pe țigări ca să te oprești„), destinat să ajute peste un milion de cetățeni să renunțe la fumat prin trecerea la țigări electronice.

O altă prezentare foarte bine primită a fost cea a doctorului Konstantin Farsalinos, unul dintre cei mai cunoscuți experți europeni în problema renunțării la fumat. Acesta a vorbit despre importanța fundamentării politicilor publice de combatere a fumatului pe adevărul științific, și nu pe prejudecățile alarmiste vehiculate de către diferite ONG-uri. Cunoscutul cercetător a vorbit despre numeroasele neadevăruri care sunt vehiculate la adresa țigărilor electronic. El a arătat cum afirmații precum faptul că vapingul ar fi o ”poartă de introducere” a tinerilor spre fumat, sau la fel de nociv ca fumatul, sunt total infirmate de cercetarea științifică. Din păcate, aceste veritabile ”fake news” ajung, total nefiltrate, prin media la public și îi împing pe mulți foști fumători înapoi la țigara clasică.

Totodată, dr. Farsalinos a prezentat cazul Suediei, singura țară din Europa care are rate ale fumatului mai mici decât Marea Britanie și cel mai redus procent de îmbolnăviri de cancer la bărbați din Uniunea Europeană. Acest lucru se datorează unei politici foarte active de tip ”harm-reduction” destinată de a-i ajuta pe suedezi să treacă de la țigări la alternative cu nicotină mai puțin nocive. Pentru implementarea sa au fost folosite măsuri dintre cele mai diverse, de la educarea cetățeanului referitor la produsele cu nicotină cu risc redus, și până la accize mai reduse pe tutun încălzit (38% din cele pe țigări clasice), e-lichid pentru țigări electronice (între 8 și 18% în funcție de concentrația de nicotină), snus (22%) și pernuțe cu nicotină (6%).

Concluzia evenimentului?

Conform Patriciei Kovacevik, expert american în reglementare prezent la acest eveniment: ”Suntem cu toți de acord că sănătatea publică contează și prea multe vieți sunt pierdute din cauza fumatului. Tocmai de aceea, politica guvernamentală nu ar trebui să se bazeze pe opinia publică, intuiții personale sau presiunile grupurilor de interese, ci pe date și numere concrete, ceea ce înseamnă o analiză atentă a costurilor și beneficiilor.”

Este evident, dacă ne uităm la creșterea continuă a numărului de fumători din țara noastră, că politicile bazate pe interdicție nu își mai ating scopurile de reducere a ratei fumătorilor. De aceea este foarte important ca Guvernul României, Ministerul Sănătății, Parlamentul să facă acest tip de analiză pragmatică și să acceseze panoplia de măsuri din domeniul ”harm-reduction”, care a dat rezultate atât de bune în cazul Marii Britaniei sau Suediei. Cetățeanul român trebuie să primească acces la mai multe tipuri de metode care să-l ajute să renunțe la fumat, lucru care ar putea aduce beneficii imense sănătății publice din România.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News