EXCLUSIV  Regulamentul de restaurare a naturii, aprobat definitiv de UE. Austria, recurs în anulare la CJUE. Ce spune Nicu Ștefănuță

Decizia a fost facilitată de schimbarea de poziție a Austriei, care s-a alăturat susținătorilor regulamentului, permițând Consiliului UE să atingă majoritatea calificată necesară de 66,07% din populația UE.

Regulamentul fusese deja negociat și agreat atât între statele membre, cât și cu Parlamentul European, care l-a aprobat în februarie. Era necesară doar adoptarea oficială. Totuși, în luna martie, Ungaria a amenințat acordul printr-o schimbare bruscă de poziție, în stilul caracteristic.

Comisarul european Virginijus Sinkevicius a calificat blocajul Ungariei ca fiind "îngrijorător" pentru credibilitatea Uniunii. Poziția sa a fost susținută de țări precum Grecia, Germania și Danemarca.

Totuși, schimbarea decisivă a venit de unde aproape nimeni nu se aștepta, adică Austria. Ministra Mediului de la Viena, Leonore Gewessler, a trecut de partea susținătorilor regulamentului. „Peste 20 sau 30 de ani, când le voi arăta frumusețea țării noastre nepoatelor mele și mă vor întreba ce am făcut, le voi spune că am făcut tot ce am putut pentru a o conserva”, a declarat Gewessler, după decizia istorică.

Dar schimbarea ei de poziție nu a rămas fără consecințe. Episodul a generat o fractură în executivul austriac. Partidul Popular (VP), partenerul de guvernare al ecologiștilor, a considerat că nu a fost respectată legislația. Drept urmare, guvernul austriac condus de conservatorul Karl Nehammer va prezenta un recurs în anulare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), potrivit agenției locale APA.

„Recurs în anulare a încercat și România să facă la un moment dat și nu a mers. Dar Nehammer poate avea pârghii interne, nu știu, să o dea afară pe ministra respectivă, dar este susținută. După mine, ministra Gewessler a făcut un demers eroic și mi se pare de urmat gestul ei. A semnat în ciuda cancelarului ei, pe o chestiune de bun simț. Uneori poți încălca regulile dacă știi că aperi dreptatea”, a declarat europarlamentarul verde, Nicu Ștefănuță, pentru redacția noastră.

Foto: Inquam Photos / Mălina Norocea

Nicu Ștefănuță: „Agricultorii nu trebuie doar să exploateze la maximum, ci trebuie să și protejeze mediul. Pentru asta există și bani europeni în plus”

Întrebat ce ar însemna, în trei linii mari, aprobarea acestui regulament, europarlamentarul verde a răspuns:

„Vorbim în primul rând despre refacerea zonelor degradate, de păduri degradate, de arii naturale degradate, de exemplu foste zone industriale care trebuie redate naturii. A doua componentă este legată de orașe. Nu mai ai voie să faci tăieri nete de spații verzi, ci trebuie să urci în proporția acestora. A treia idee e de o mai bună protejare a populațiilor de albine, crearea de ecosisteme, biodiversitate. Sunt lucruri foarte, foarte bune pentru natură și un act foarte complex, stufos.

Agricultorii trebuie să știe că ei sunt și responsabili de mediul pe care îl folosesc. Nu trebuie doar să exploateze la maximum, ci trebuie să și protejeze, iar pentru asta există și bani europeni în plus.”

Alexandru Negrici: „Ce i-a enervat cel mai mult pe liderii ultra-conservatori și naționaliști la planul acesta, de a fost așa contestat înainte să fie, în cele din urmă, aprobat? Mai exact, care a fost elementul de conspirație?”

Nicu Ștefănuță: „Trebuie să ne gândim la faptul că baza lor politică este formată din oameni foarte conservatori, care nu vor niciun fel de schimbare, care nici nu recunosc evidențele crizei climatice. Vorbim despre chestiuni de bază. Și pe de altă parte, au turnat și foarte mult fake-news în privința a tot ce înseamnă refacerea naturii. 

Conspirația a fost că fiecare teren agricol va trebui redat naturii, în proporție de 20%. Ceea ce e fals! Statul membru decide care sunt teritoriile redate naturii. Ele pot fi și de mai multe feluri, nu ia nimeni de la fiecare fermier în parte 20%, cum s-a dat în media.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News