Reintroducerea uniformelor în școli, varianta Șoimii Patriei 2.0. Ținută decentă versus „belciuge în nas“

Începând cu anul școlar 2024-2025, este valabil noul Regulament-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP), aprobat prin ordinul de ministru nr. 5.726/06.08.2024, se arată pe site-ul Ministerului Educației.

În data de 12 iunie, Ministerul Educației lansa în consultare publică cele două proiecte: Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP) și Statutul elevului, după cum se mai prevede în aceeași sursă. Pentru ușurința exprimării, ne vom referi la ROFUIP cu "Regulamentul".

Ținută decentă versus "belciuge în nas"

Una despre prevederile controversate din Regulament (cu care părinții/elevii majori vor fi de acord întocmai prin semnarea contractului educațional "Prezentul contract reprezintă un contract de adeziune", după cum se prevede la Anexa nr. 5 din Regulament) este asigurarea ținutei decente a copilului/elevului în unitatea de învățământ.

"mostră" a contractului educațional

De ce spunem "una dintre prevederile controversate"? Pentru că, în media, în ansamblu și fără discriminări s-a pornit o adevărată tornadă a părerismelor, deși aceasta este forma Regulamentului păstrată încă din august 2024 (a se vedea și data publicării în Monitorul Oficial).

Însă dezbaterea publică prinde, până la urmă e una dintre supapele unei democrații. De ce "prinde", totuși, acum? Bineînțeles, pentru că mâine începe școala.

Numai eu am văzut, pe 3 canale TV diferite, dezbateri despre "pionieri" și importanța uniformei pentru... ceva?

Reamintim că, în țara noastră, în perioada 1949-1989, a funcționat Organizația Pionierilor din România — organizația copiilor români de vârstă școlară (8–14 ani) în perioada guvernării comuniste. Copiii sub 8 ani erau înrolați în organizația Șoimilor Patriei, iar tinerii peste 14 ani se puteau înrola în Uniunea Tineretului Comunist.

FOTO: Agerpres

Totuși, pe internet, discuția e la nivelul de "belciuge în nas", după cum se va vedea și în screenshot-ul atașat.

A. Ce zice Regulamentul?

Bineînțeles, dacă preamăriții părerologi despre care vorbeam anterior ar și citi documentele (legi, ordine și hotărâri) accesibile tuturor, pe tot internetul, ar și înțelege nuanțele.

Prin contractul educațional pe care părintele/reprezentantul legal (ori, după caz, elevul major) îl semnează, se instituie, în principiu, următoarele obligații (pe alocuri, mai mult drepturi, potrivit reglementărilor europene...) în sarcina celui amintit:

a) asigură frecvenţa şcolară a beneficiarului primar în învăţământul obligatoriu şi ia măsuri pentru şcolarizarea acestuia până la finalizarea studiilor;
(...)
e) răspunde material pentru distrugerile bunurilor unității de învățământ, cauzate de beneficiarul primar, prin înlocuirea bunurilor distruse cu altele de același tip și aceeași valoare sau prin plata contravalorii actualizate a acestora;
f) respectă prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ;
g) prezintă un comportament civilizat în raport cu întregul personal al unităţii de învăţământ;
h) asigură comunicarea continuă și deschisă cu personalul unității de învățământ în vederea asigurării participării, în condiții optime, a beneficiarului primar la procesul educațional;
(...)
k) să participe, online sau fizic, la ședințele de consiliere parentală și la ședințele cu părinții/reprezentanții legali;
l) să asigure participarea informată a beneficiarului primar la orele de consiliere și orientare școlară;
m) să asigure ținuta decentă a copilului/elevului în unitatea de învățământ conform regulamentelor în vigoare.

Beneficiarul primar are următoarele obligaţii, potrivit aceluiași contract educațional:

a) de a se pregăti la fiecare disciplină/interval de cursuri/modul de studiu, de a dobândi competenţele şi de a-şi însuşi cunoştinţele prevăzute de programele şcolare;
b) de a frecventa cursurile, în cazul beneficiarilor primari din învăţământul de stat, particular şi confesional autorizat/acreditat;
c) de a se prezenta la cursuri şi la fiecare evaluare/sesiune de examene organizată de unitatea de învăţământ, în cazul beneficiarilor primari din învăţământul obligatoriu, înscrişi la cursuri cu frecvenţă
redusă;
d) de a avea un comportament civilizat şi o ţinută decentă în unitatea de învăţământ.

B. Ce zice Statutul elevului?

Să luăm și Statutul elevului, care, potrivit art. 1, "reglementează drepturile și îndatoririle beneficiarilor primari ai educației înscriși în unitățile de învățământ de stat, particular și confesional din România".

Vechiul Statut al elevilor, publicat în Monitorul Oficial nr. 645 din 23 august 2016, prevedea următoarele:

Noul Statut al elevilor, publicat în Monitorul Oficial nr. 795 din 12 august 2024, prevede următoarele:

Privind retroactiv, din Statutul elevului s-a eliminat prevederea ce instituia o interdicție a unității școlare de a trimite elevul acasă dacă nu este îmbrăcat "decent" și "adecvat" ("Ținuta vestimentară sau lipsa elementelor de identificare nu poate reprezenta un motiv pentru refuzarea accesului în perimetrul școlii").

Acum, se mențin prevederile referitoare la "ținuta vestimentară decentă și adecvată", însă nu și cele referitoare la "refuzarea accesului în perimetrul școlii" pe motive de ținută "decentă". Pe-nțeles: școala te poate trimite acasă dacă consideră că nu ești îmbrăcat "decent".

C. Ce zice Legea?

Legea învățământului preuniversitar (M.Of. nr. 613 din 5 iulie 2023), prevede, la secțiunea "Drepturile și obligațiile beneficiarilor sistemului de învățământ", art. 106, următoarea chestiune:

"În calitate de membri ai comunității școlare, beneficiarii primari ai învățământului preuniversitar au următoarele îndatoriri":

(...)

Ce înseamnă o "ținută decentă"? Cine stabilește ce înseamnă o "ținută decentă"?

Tot răsfoind prin legislația stufoasă a învățământului și făcând paralele, să vedem și cine ar trebui să stabilească ce e aia "ținută decentă". În Regulament, cu care am început analiza, se prevede ceva vag, că părintele ar trebui să asigure ținuta "conform regulamentelor în vigoare", în Statut se prevede că beneficiarii primari (adică elevii, după caz) ar trebui să aibă o ținută decentă "în conformitate cu legislația în vigoare și cu regulamentele și hotărârile unității de învățământ preuniversitar", iar în Lege se prevede că obligația beneficiarului primar este de a se prezenta la școală "într-o ținută decentă (...) conform regulamentului unității de învățământ preuniversitar".

În contractul educațional pe care părintele îl semnează și cu care este de acord întocmai (contract de adeziune) se prevede că "Având în vedere prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, ale Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei nr.........., ale Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (...)".

Având în vedere forța legislativă a tuturor normelor enumerate, având în vedere și așezarea legislativă a sistemului de drept în România, "puterea" de decizie revine unității de învățământ preuniversitar, care va stabili ce e aia "ținută decentă".

Ce e aia ținută decentă nu știm nici noi. Pentru că nu se prevede în nicio parte a acestor acte enumerate (încă) și în niciun ordin de ministru ce înseamnă "ținută decentă".

Belciuge în nas? Fustă scurtă? Unghii false? Rămâne o discuție deschisă și pare că decizia se află la latitudinea unității de învățământ, care, apropo, pe noul Statut, le și poate refuza accesul în instituție celor considerați "nedecent" (cuvântul nu există, dar așa ne-am imaginat că ar suna) îmbrăcați.

Un fel de Șoimii Patriei 2.0.

FOTO: Agerpres

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News