Reorganizarea administrativă a României, analiză detaliată: Cum să evităm eșecul descentralizării din 2013

Autor: Roxana Neagu | Categorie: Politica

Facebook Twitter WhatsApp Email

hartă România

Reorganizarea administrativă a României este o dezbatere care revine în spațiul public, după eșecul descentralizării din 2013.

Iată ce scrie Dumitru Sandu, de la Universitatea București, despre noile județe ca subregiuni funcționale:

”Dezbaterea fundamentată asupra reorganizării administrative este bine-venită în spațiul public. Ideea că mai amânăm până după alegerile din 2024 este o formă de politicianism. De ce nu am testa calitatea partidelor și a politicienilor în funcție și de modul în care se raportează la probleme majore ale țării? Crizele cumulate, în care se află România, au parte din rezolvare și în discutarea și soluționarea adecvată a problemelor legate de superfragmentarea administrativă, decalajele mari de nivel de viață între diferite categorii de localități sau regiuni.

Fără a intra aici în detalii de argumentare este suficient să menționăm că în România se trăiește cu atât mai prost cu cât localitatea de rezidență este mai mică. Mortalitatea infantilă, spre exemplu, în comunele de sub 2000 de locuitori, era în perioada 2016-2018 de aproximativ 10,2‰ comparativ cu 7,3‰ în comunele de peste șase mii de locuitori, sau de 4,4‰ în orașele mari de peste 200 mii de locuitori. Și exemplele pot continua, pe aspecte diferite și pe categorii de unități teritoriale diferite.

Câteva dintre ideile recent formulate de deputatul independent Tudor Benga, referitoare la reorganizarea administrativă în România, merită toată atenția. Pornind de aici se poate proceda spre depășirea unora dintre obstacolele marelui eșec în adoptarea proiectului de descentralizare din 2013. Noile județe propuse către domnia sa sunt, majoritar, subdivizări ale regiunilor de dezvoltare propuse de către CONREG (Consiliul Național pentru Regionalizare) în 2013. Noile județe Moldova de Nord și Moldova Centru sunt, în fapt, o segmentare a regiunii de dezvoltare Nord-Est, în varianta propusă în 1997 prin „Carta Verde. Politica de dezvoltare regională în România” (Hansen et al. 1997). La fel, diferențierea între regiunea Carpaților de Curbură și Dobrogea reprezintă o segmentare a regiunii de dezvoltare Sud-Est. Nu reiau aici harțile și detaliile (Sandu 2013). În primă fază cred că trebuie atent discutate principiile de structurare a mult-amânatei reorganizări.

Înlocuirea vechilor județe (NUTS 3, în terminologie a Uniunii Europene) cu regrupări de județe rezolvă multe dintre problemele care au dus la eșecul, menționat din 2013. Ar fi evitată, în acest fel, revederea Constituției care prevede, la articolul 3, că România este organizată administrativ pe comune, orașe și județe. În felul acesta, partidele politice și Parlamentul ar pierde justificarea că „reorganizarea administrativă se face greu, trebuie modificată Constituția”. Altele sunt motivele pentru care reorganizarea administrativă și descentralizarea nu convin politicienilor – pierderea de voturi, subminarea clanurilor din administrație etc.

Noile județe vor trebui concepute în așa fel încât să respecte nu numai principiul de asigurare a identităților regionale ci și pe cele referitoare la funcționalitatea economică și administrativă. Înainte de a desena hărți care aduc voturi este necesar să fie afirmate și argumentate principii de asigurare a funcționalității multiple a regiunilor de tip NUTS 2 (regiuni de dezvoltare) și NUTS 3 (județe). Noile județe trebuie gândite împreună cu tot sistemul regional care include vechile județe, regiunile de dezvoltare, regiunile istorice și regiuni geografice. Ideea că un singur tip de regionalizare asigură dezvoltarea este o utopie.

Aș da numai câteva exemple care pot ilustra unele dintre ideile anterior menționate. Județul Hunedoara, spre exemplu. În proiectul noilor județe, apare în Transilvania de Sud-Vest, împreună cu Sibiu și Alba. Desigur, Hunedoara este parte din regiunea istorică Transilvania, în sensul restrâns al conceptului. Pe criterii identitare, opțiunea se justifică. Funcțional însă, nu. De decenii, hunedorenii (Figura 1, Sandu 2018) merg să lucreze în Timiș, din Banat, mai mult decât la Sibiu sau în alte județe învecinate. Cum să concepi un nou județ care rupe decisiv rezidența obișnută de locul de muncă? În plus, identitar vorbind, mai este un sens larg al toponimului de Transilvania care include, în afara Transilvaniei Centrale, și Banat, și Crișana-Maramureș. Altfel spus, Hunedoara rămâne în Transilvania ca regiune istorică dacă aceasta este definită în sens larg, incluzând regiunile de peste munți.

Similar, se poate discuta despre oportunitatea de a segmenta regiunea de dezvoltare Sud-Est între noile județe Dobrogea și Carpații de Curbură. Cultural sunt diferențe, dar... Există o regiune a Gurilor Dunării care era mai bine reprezentată prin regiunea de dezvoltare Sud-Est. Faci un pod peste Dunăre pentru a lega Brăila de Tulcea dar separi cele două județe în noua hartă administrativă. Este clar că multe decizii nu pot fi luate uncriterial. Nu cumva diversitatea culturală specifică acestei regiuni poate aduce avantaje, inclusiv economice?

Alt exemplu care naște întrebări. Și în 2016 (Sandu 2018), și în 2019 (Figura 1), județul Suceava gravita în direcția Iași, prin migrație. Noul județ Bucovina-Moldova de Nord propune o segmentare a Sucevei de Iași. Desigur, pe criteriul identitar poate că decizia ar fi de înțeles. Este, însă, chiar necesar să ignori legăturile de funcționalitate economică?

1. -imagine fara descriere- (regiuni_39304500.jpg)

Figure 1. Patterns of the main streams of emigration by permanent residence, among counties of Romania, 2019

Data source: National Institute of Statistics (NIS). The placement of the origin county to the left-hand scale indicates the volume of the main stream of emigration towards the destination. Example: the main emigration stream from Hunedoara country was of about 1000 people (exact figure 996), directed to localities from Timiș county. The emigration figures are rounded in accordance with the scale on the left of the figure.

Și exemple de întrebări similare pot fi date în continuare. Important este ca acestea să fie formulate și discutate pentru a ajunge la cele mai bune configurații regionale.

Concluzii

Deciziile asupra configurațiilor regionale care să opereze și în administrația publică nu pot fi luate decât dacă se au în vedere toate nivelurile relevante, local, județean, de regiune de dezvoltare și național. Ideea de a reduce defragmentarea teritorială și prin unificarea voluntară, stimulată administrativ, a comunelor mici, nefuncționale, merită să fie susținută. Propunerile specialiștilor de a lua în considerație criterii și stimulente de unificare sunt de discutat și de luat în considerație. Decalajele mari de condiții de viață între sat-oraș, sate centru de comună-sate periferice, comune apropiate-comune depărtate de orașele mari etc., trebuie recunoscute rapid ca obiective de politici teritoriale. Nu este nevoie să așteptăm până după alegerile politice de anul viitor pentru a lua decizii în acest sens.

Sporirea eficienței în administrația locală, regională și națională este un proces de lungă durată. Soluția nu este să ne aducem aminte de el înainte de alegeri, să declarăm ipocrit că „acum nu se poate”, iar după alegeri să uită tema cu totul. De ce nu pot guvernele în exercițiu să înceapă, spre exemplu, stimulare reducerii numărului de comune nefuncționale economic, de acum? De ce nu se poate începe descentralizare administrativă de la nivel central spre nivelurile NUTS 2 , NUTS 3 și local? De ce nu se trece rapid la proiectarea noilor județe nu uni ci multi-criterial? În acest proces, prin respectarea principiului subsidiarității, al deciziilor și al transparenței multinivel, pot fi rezolvate optim probleme administrative, cu luarea în considerație a criteriilor economice, identitare, de acces sporit la servicii publice.

În ultimul rând, dar nu mai puțin important, ar fi de menționat și faptul că menținerea actualelor regiuni de dezvoltare ar avea și un avantaj statistic. Seriile de date constituite la nivelul acestor regiuni de către Institutul Național de Statistcă ar putea fi continuate fară a reconstitui din urmă serii care ar fi de recalculat în eventualitatea unei reconfigurări a regiunilor respective.

Vor trebui identificate mecanisme pentru a stimula actori semnificativi la diferite niveluri și tipuri de unități teritoriale astfel încât atât regiunile normative (EUROSTAT 2011), precum noile județe, regiunile de dezvoltare, comunele și orașele, grupurile de acțiune locală, cât și cele analitice (regiuni istorice, arii funcționale urbane) să funcționeze optim”.

Referințe

EUROSTAT. (2011) .Regions in the European Union . Nomenclature of territorial units for statistics NUTS 2010/EU-27

Hansen, T., Pascariu, G., Platon, V., Sandu, D. (1997). Carta Verde. Politica de dezvoltare regională în România. Guvernul României, Comisia Europeană, Program Phare. București.

Sandu, D. (2018). Migrația internă dominată de drumul spre sat. În Ghețău, V. (coord.). Demografia României. Bucuresști: Editura Academiei Române.

Stiri

Politica

Lifestyle

Sport

Sanatate

Tehnologie

Economie

Cultura

Mallcast

Siguranța rutieră din România

Subcategorii în Politica

Reorganizarea administrativă a României, analiză detaliată: Cum să evităm eșecul descentralizării din 2013

Citește articolele cu aceleași etichete:

STIRE RECOMANDATA

Top 3 astazi

Te-ar putea interesa

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri