Respingerea aderării României și Bulgariei la Spaţiul Schengen vine în ajutorul Rusiei. Află în articol cum

Votul Consiliului European din decembrie anul trecut, în vederea primirii Bulgariei, Croaţiei şi României în Spaţiul Schengen de liberă circulaţie ar fi urmat să devină un moment victorios pentru organizaţie, relatează Rador, citând Euobserver.

Evenimentul ar fi demonstrat o unitate după un an de greutăţi politice şi economice, scoţând totodată în evidenţă faptul că organizaţia dispune încă de capacitatea politică de a integra şi mai mult statele balcanice în proiectul european, mai relatează sursa citată.

Totuși, deşi Croaţia a marcat noul an aderând atât la zona euro, cât şi la Spaţiul Schengen, România și Bulgaria nu au fost la fel de norocoase. Invocând îngrijorări legate de respectarea deplină a standardelor UE în privinţa statului de drept, precum şi legăturile existente între bandele de crimă organizată şi structurile politice din ambele ţări, Olanda şi Austria au respins aderarea Bulgariei, în vreme ce Austria a respins doar candidatura României.

Indignarea populației și a politicienilor, după respingerea României în Schengen

Acest veto a provocat masive proteste atât din partea politicienilor, cât şi din partea populaţiei. Acuzaţiile s-au îndreptat imediat asupra Olandei şi Austriei, considerându-se că ele blochează aderarea partenerilor balcanici din cauza unor probleme interne - ambele ţări confruntându-se mai degrabă cu o creştere a sprijinului acordat unor partide de opoziţie care se opun migraţiei, şi mai puţin cu nişte temeri politice rezonabile.

Pe platformele de socializare, bulgarii şi românii au discutat chiar despre boicotarea produselor austriece şi olandeze. Lor li s-au alăturat chiar şi politicieni locali, sugerând și ei boicotarea publică a băncilor austriece, precum şi a produselor OMV, gigantul austriac din industria chimică.

Deşi mulţi lideri din UE au încercat să aplaneze această indignare crescândă, răul fusese făcut. De atunci, atât principalii politicieni ai organizaţiei, cât şi guvernele Bulgariei şi României au cooperat pentru ca un asemenea veto jenant să nu se mai înregistreze şi anul acesta.

De ce România și Bulgaria merită să fie acceptate în Schengen

Argumentul cel mai la îndemână în privinţa primirii Bulgariei şi României este clar. După aderarea lor la UE în 2007, începând din anul 2011, cele două ţări au îndeplinit toate condiţiile tehnice necesare în vederea aderării la Spaţiul Schengen. Totuşi, în absenţa unei voinţe politice solide, cauzate mai ales de faptul că ambele ţări nu au reuşit să combată corupţia într-un mod eficient şi datorită faptului că ele nu au reuşit nici să aducă statul de drept la nivelul standardelor UE, momentul aderării lor la Spaţiul Schengen nu a mai sosit.

Totuşi, de atunci, aceste ţări au depus mari eforturi în vederea aplicării unor măsuri anticorupţie care să le alinieze standardelor UE, iar ambele ţări au adoptat măsuri extraordinare pentru a întări securitatea frontierelor lor, reducând astfel la minim argumentul potrivit căruia extinderea Spaţiului Schengen ar risca să sporească fluxul migraţiei ilegale.

Principalele îngrijorări ale Austriei şi ale Olandei pe tema corupţiei la nivel instituţional şi a crimei organizate au primit şi ele un răspuns. Deşi ambele ţări încă mai întâmpină greutăţi din cauza relaţiilor clare dintre bandele criminale şi reprezentanţi ai scenei politice, în cele din urmă se iau mai multe măsuri în vederea stopării fenomenului.

Ce măsuri au luat România și Bulgaria

Numai în acest an, Bulgaria a trecut la numeroase acţiuni de combatere împreună cu parteneri din Regatul Unit, anihilând reţele organizate ale traficului de carne vie şi, în sfârşit, ele au adoptat măsuri mai dure ca să se asigure că fondurile UE sunt alocate aşa cum trebuie şi nu furate pe şest de oficiali corupţi.

Mai mult, România a acţionat în vederea eliminării mitei masive din instituţie, mai ales în privinţa celor care vizează traficul uman de la frontierele sale.

În plus, lăsând cele două ţări (a căror populaţie totală se ridică la circa 25 de milioane de oameni) în afara Spaţiului Schengen, ar continua să provoace nişte greutăţi costisitoare şi inutile. Unul dintre obiectivele-cheie ale Spaţiului Schengen este reducerea timpului de aşteptare dintre statele membre şi un trafic mai uşor nu doar din punctul de vedere al comerţului, cât şi în privinţa oamenilor. Lăsând două dintre ţările organizaţiei în afara acestei incredibile realizări a integrării europene, asta nu ar duce decât la continuarea unor mari greutăţi financiare asupra economiilor ambelor ţări.

Beneficiul partidelor proruse

Pentru UE, ratarea acestei mari şanse de integrare a membrilor săi balcanici nu ar însemna doar un prejudiciu politic, dar ar putea duce la o dură ripostă publică atât în Bulgaria, cât şi în România.

Ambele guverne luptă să contracareze puternicele partide politice eurosceptice proruse Renaşterea, respectiv Alianţa pentru Uniunea Românilor, care, în ultimele luni, înregistrează o creştere în preferinţele electoratului. Un nou veto pe tema Spaţiului Schengen ar fi cadoul politic potrivit, pus exact la îndemâna lor.

Deşi în ambele ţări balcanice este necesară o continuare a reformelor în anumite domenii, o bună parte din aceste eforturi este în curs şi s-au înregistrat deja mari progrese. Cele două ţări au demonstrat de multă vreme că sunt nişte parteneri stabili, pe care te poţi baza în privinţa proiectului european, or acum este timpul ca UE să le recompenseze, în sfârşit, pentru marile lor eforturi şi pentru răbdarea lor.

Continuarea excluderii Bulgariei şi României din Spaţiul Schengen ar încuraja prea puţin eventuale noi reforme politice, nefăcând decât să irite şi să frustreze şi mai mult două state membre care altminteri sprijină puternic UE.

Elementele de rea credinţă, mai exact Rusia, caută mereu nişte căi prin care să dezbine statele membre ale UE or, asta ar crea șansa unei dezbinări în sânul unei organizaţii de acest fel. De Consiliul UE depinde ca ele să nu aibă niciodată o asemenea şansă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News