Resturi fosilizate de ''gumă de mestecat'' descoperite în Suedia conţin cele mai vechi urme de ADN scandinav
Mai multe fragmente de gumă de mestecat descoperite de arheologi în Scandinavia conţin cele mai vechi urme de ADN descoperite până în prezent în această regiune, relatează New York Post.
Fragmentele, cu o vechime de 10.000 de ani, sunt de fapt bucăţi de gudron lipicios din scoarţă de mesteacăn şi pot oferi numeroase informaţii despre viaţa din Epoca de Piatră, precum detalii referitoare la perioada şi rutele de migraţie ale oamenilor preistorici.
O echipă de cercetători de la Universitatea Stockholm a reuşit să demonstreze că fragmentele de gudron mestecate reprezintă o excelentă sursă de ADN străvechi. Doar câteva oase descoperite în Scandinavia au aceeaşi vechime ca acestea gumă, majoritatea nefiind conservate suficient de bine pentru a fi utile în studierea urmelor de ADN.
Fragmentele de pastă fosilizată au fost descoperite într-un sit mezolitic de pe coasta vestică a Suediei, numit Huseby-Klev, în care au trăit oameni preistorici care se îndeletniceau cu vânătoarea şi pescuitul.
Urmele de ADN din aceste fragmente au o vechime de 10.000 de ani şi provin de la trei indivizi din Epoca de Piatră, două femei şi un bărbat.
Se estimează că gudronul din scoarţă de mesteacăn ar fi fost utilizat şi ca adeziv pentru lipirea uneltelor folosite în Epoca de Piatră, însă uneori oamenii din acele vremuri obişnuiau să mestece astfel de fragmente.
Excavaţiile din situl Huseby-Klev au început în anii '90 însă tehnologia disponibilă la acea vreme nu permitea analizarea urmelor ADN din fragmentele descoperite.
Din fericire, fragmentele au fost conservate cu atenţie de arheologi, iar oamenii de ştiinţă din Stockholm au putut conduce studiul mulţi ani mai târziu.
Urmele de ADN din aceste gume de mestecat străvechi au un potenţial enorm nu doar pentru trasarea originilor şi a deplasării cu multă în vreme în urmă a oamenilor ci oferă de asemenea informaţii cu privire la relaţiile sociale, afecţiuni şi alimentaţie, a explicat Per Persson, unul dintre iniţiatorii studiului.
Analiza ADN sugerează că indivizii care au trăit în zona sitului Huseby Klev au avut mai multe lucruri în comun cu populaţiile de vânători-culegători din vest decât cu cei din est. Fiecare mostră are o compoziţie genetică similară cu cea a altor grupuri de vânători-culegători din Suedia şi cu cea a populaţiilor mezolitice timpurii din Epoca de Gheaţă din Europa, notează New York Post. Însă, uneltele găsite în sit erau mai apropiate de cele descoperite în zilele noastre în Rusia, ceea ce sugerează că aceşti vânători-culegători au urmat o rută directă de migraţie.
Studiul a fost publicat în jurnalul ştiinţific Communications Biology.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
