Rețetă simplă de mucenici cu covrigi. Care este secretul celor mai buni mucenici, așa cum obișnuiau să facă bunicile

Toate gospodinele știu că astăzi, 9 martie, când se sărbătoresc Sfinții 40 de Mucenici, se prepară mucenicii! Ei bine însă, ca de obicei, fiecare zonă vine cu propria rețetă, însă cu siguranță nu sunt mulți cei care își amintesc de modul de preparare al mucenicilor cu covrigi, așa cum obișnuiau să facă bunicile în urmă cu mai mulți ani! Iată cum să faci cei mai simpli și gustoși mucenici, conform Spynews.

Astăzi este cea mai așteptată zi din postul Paștelui, fiind sărbătoarea creștină a Sfinților 40 Mucenici din Sevastia. Din moși strămoși, pe data de 9 martie, în aproape fiecare casă se pregătesc mucenicii, astfel că este timpul să alegi cea mai bună și utilă rețetă pentru tine!

Mucenici cu covrigi. O rețetă simplă și gustoasă

Vrei să îți aduci aminte de muceninicii autentici ai copilăriei, așa cum doar bunica ta știa să-i pregătească?! Noi îți venim în ajutor cu o rețetă cu care nu vei da greș și te vei întoarce preț de câteva minute înapoi pe meleagurile unde ai copilărit. Încearcă rețeta de mucenici cu covrigi și te vei bucura de un curcubeu pe cerul gurii.

Ingrediente pentru mucenici cu covrigi

400 g covrigei vanilați din comert

300 g nuci

1 plic de zahăr vanilat

zahăr, dupa gust

coajă de lămâie

scorțișoară

3 litri de apăsare, după gust

Mod de preparare mucenici cu covrigi

Într-o oală încăpătoare, se pune apa cu puțină sare la fiert, iar când dă în clocot se adaugă zahărul în funcșie de gust și preferințe. Se mai lasă să clocotească în jur de 5-6 minute, iar apoi se adaugă covrigeii vanilați.

Se lasă la foc mic să fiarbă până când s-au înmoaie ușor covrigeii, astfel că apoi se adaugă aromele dorite, nuca tăiată marunt și se amestecă ușor, până când mirodeniile sunt încorporate. Se acoperă cu un capac și se lasă așa timp de o oră sau chiar două.

După acest interval de timp se pune în castroane, se presară zahăr, nucă măcinată și scorțișoară și sunt gata de servit. 

VEZI ȘI: 9 martie: Sfinții 40 de mucenici. Ce marchează sărbătoarea populară a mucenicilor

Credincioşii ortodocşi îi prăznuiesc pe 9 martie pe cei 40 de mucenici, ostaşi în armata romană din vremea împăratului Liciniu (308-324), care au fost omorâţi prin chinuri în Sevastia Armeniei, fiindcă nu au vrut să renunţe la credinţa creştină.

Conducătorul lor militar se numea Agricola, un aspru luptător împotriva creştinilor. Aflând că 40 de ostaşi din subordinea sa au refuzat să se închine idolilor, fiind creştini, le-a ordonat să-şi lase credinţa. În numele celor 40 a răspuns Chirion, cel mai mare în grad dintre ei: '„Cum am luptat şi am biruit pe vrăjmaşi, pentru împăratul pământesc, tot aşa vom lupta şi pentru Împăratul ceresc, împotriva vrăjmaşilor Lui'“.

Pentru că nu a putut să-i convingă să renunţe la credinţă, Agricola a ordonat ca toţi cei 40 de tineri ostaşi să intre dezbrăcaţi în lacul Sevastia, care, în acea perioada a anului, era aproape îngheţat. Unul dintre ei nu a rezistat şi a ieşit din apă, dar intrând în baia caldă cu care erau ademeniţi cei din lac a murit.

Numărul mucenicilor s-a completat cu unul dintre temniceri care, văzând tăria martirilor, s-a declarat şi el creştin şi a intrat în lac, alături de ceilalţi. După ce au fost scoşi din apă, martirilor li s-au sfărâmat gleznele, apoi au fost arşi de vii.

Sărbătoarea populară a mucenicilor marchează începutul anului agrar

Sărbătoarea populară a mucenicilor marchează începutul anului agrar, celebrat la echinocţiul de primăvară, hotar între iarnă şi vară, între zilele aprige ale Dochiei şi zilele călduroase ale Moşilor.

Obiceiurile din ziua de Măcinici reprezintă un scenariu ritual specific Anului Nou: prepararea alimentelor (sfinţişorii), beţia rituală atestată de tradiţia populară, care susţine că e bine să bei în această zi 40 de pahare de vin, aprinderea focurilor prin curţi şi grădini, purificarea oamenilor şi animalelor prin stropirea cu apă sfinţită, bătutul pământului cu maiurile pentru alungarea frigului şi scoaterea căldurii, aflarea norocului în noul an prin prepararea turtei de măcinici, tăierea primelor corzi de viţă de vie.

Tradiția celor 40 de pahare cu vin roşu. Focurile care se aprind în dimineaţa zilei de Măcinici

Obiceiul de a se bea, în această zi, 40 de pahare cu vin roşu este o reminiscenţă a unor vechi practici păgâne din antichitate. Oamenii credeau că vinul băut de Măcinici se transformă de-a lungul anului în sânge şi putere de muncă. Dacă cineva nu putea să bea atâtea pahare cu vin, trebuia să guste sau măcar să fie stropit cu vin.

În tradiţia populară românească, focurile care se aprind în dimineaţa zilei de Măcinici (imediat după miezul nopţii) reprezintă arderea simbolică a spiritului iernii şi renaşterea spiritului verii.

Prin Banat, copiii scormoneau şi băteau cu beţele în focuri, iar mamele lor împrăştiau cenuşa rămasă după stingerea jarului în jurul caselor şi adăposturilor pentru animale. Focurile de Măcinici îndeplineau mai multe funcţii: purificatoare, prin alungarea forţelor malefice în ultima zi a anului vechi şi în prima zi a noului an agrar, fertilizatoare, prin împrăştierea cenuşii în grădini, livezi, vii

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News