Opoziția Olandei față de aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen ar putea să o coste o funcție importantă în Uniunea Europeană, respectiv șefia agenției de pază a frontierelor, Frontex.
Conform publicației ad.nl, citată de Rador, generalul Hans Leijtens, actualul comandant al Jandarmeriei Regale, și-a prezentat, miercuri, în Parlamentul European candidatura la conducerea Frontex.
Această funcție nu are nicio legătură cu extinderea Schengen. Însă, din cauza poziției Olandei în acest caz, există reticență să i se acorde unui olandez șefia Frontex. Există riscul ca această funcție să devină o miză politică, la fel cum este opoziția politică a Olandei la adresa României și a Bulgariei.
Luni se va decide care este poziția Parlamentului European. Mai mult, hotărârea finală aparține Management Board-ului Agenției Frontex.
Olanda încă se mai opune aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, deși Comisia Europeană a stabilit că ambele țări îndeplinesc criteriile de aderare.
Mai mult, unii europarlamentari bulgari și români i-au solicitat premierului olandez Mark Rutte să-și schimbe poziția, dar fără succes, cel puțin până în momentul de față.
Accederea în Schengen a Bulgariei și României înseamnă faptul că cetățenii lor nu trebuie să prezinte un pașaport când vizitează alte state Schengen. De asemenea, ar exista și beneficii comerciale.
Admiterea unei țări în spațiul Schengen necesită aprobarea unanimă a tuturor membrilor spațiului.
Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, a vorbit dspre intrarea României în Schengen și legătura cu NATO. Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, miercuri, că profilul României în Alianţa Nord-Atlantică şi contribuţiile aduse la contracararea războiului de agresiune a Rusiei în Ucraina au un rol important în discuţiile privind aderarea la spaţiul Schengen, menţionând că dacă ţara noastră intră în acest spaţiu de liberă circulaţie, există mai multă securitate internă în UE.
Aurescu a precizat că aderarea României la spaţiul Schengen nu a reprezentat subiectul Ministerialei NATO, însă a ridicat această problemă în discuţiile cu omologii statelor membre ale Alianţei, arătând că România îndeplineşte condiţiile necesare.
"Discuţiile privind spaţiul Schengen nu au nicio legătură cu reuniunea NATO în sine, pentru că nu are cum să fie un subiect pe agenda NATO. Pe de altă parte, trebuie spus foarte clar că profilul României în Alianţa Nord-Atlantică şi contribuţiile pe care noi le-am adus în contracararea efectelor războiului de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei au avut un rol important în progresul discuţiilor legate şi de spaţiul Schengen. Până la urmă, şi spaţiul Schengen reprezintă un spaţiu de liberă circulaţie în care dacă intră România, există mai multă securitate internă în UE. Există cumva o legătură, dar subiectul nu are cum să fie pe agenda unei reuniuni ministeriale NATO", a afirmat Aurescu, la o conferinţă organizată după reuniunea miniştrilor de Externe din ţările NATO. Vezi continuarea aici!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu