Raportul de putere în CSM s-a schimbat , după revocarea celor doi judecători, Ghica și Danileț, care au votat cu tabăra procurorilor. Impunerea președintei Oana Hăineală, primul procuror ajuns la șefia CSM, s-a făcut la două voturi diferență. În condițiile în care și Livia Stanciu, președinte ICCJ, a susținut gruparea apreciată de o parte a presei ca fiind ”cu nașul în suflet”.
În acest context, au început pregătirile pentru ocuparea scaunului lăsat liber de procurorul George Bălan, scos de către DNA din cursa pentru șefia…DNA, în 2012. Pentru locurile lăsate libere de Danileț și Ghica s-au înscris, potrivit luju.ro, două candidate: Camelia Petrescu, procuror general al parchetului Curții de Apel Brașov și Luminița Palade, procuror general al Curții de Apel București.
Luju.ro susține că Petrescu, o apropiată a Oanei Schimdt-Hăineală, are cele mai mari șanse de a câștiga. Alegeri preliminare nu sunt necesare, din cauză că nu s-au înscris mulți candidați, așa că votul final s-ar putea organiza în 15 mai.
Camelia Petrescu este căsătorită cu avocatul Iulian Necula, consilier local în Sânpetru (jud.Brașov), din partea PDL. Procurorul Bălan, silit să demisioneze lucra tot la Curtea de Apel Brașov.
Stenograma unei discuții telefonice între George Bălan și premierul Ponta a stat la baza unui scandal mediatic în care DNA l-a implicat pe procuror, fără ca ulterior demisiei cazul să mai avanseze în Justiție. George Bălan îl sunase pe Victor Ponta, cu care a lucrat la Parchetul sectorului1, iar premierul l-a invitat la o cafea.
Citește și: De ce alegerea procurorului Hăineală la conducerea CSM ar fi ilegală
Război între judecători și procurori
Renate Weber, europarlamentar USL, a susținut într-un interviu pentru DeCe News că disputa din CSM este legată de încercarea unor procurori de a controla Justiția și de a reveni la puterea pe care o aveau înainte de 1989 asupra judecătorilor. Traian Băsescu se află conjunctural în tabăra procurorilor, fiindcă acolo are mai multe pârghii de intervenție și fiindcă aceștia colaborează, în activitățile specifice, cu serviciile secrete, pe care tot președintele le controlează.
Cât despre judecătorii care i-au înlocuit pe Ghica și Danileț, președintele Transparency International, Victor Alistar, crede că nu vor susține pozițiile președintelui Hăineală sau ale Liviei Stanciu, ba dimpotrivă. Chiar dacă ar fi fost, ipotetic, în cealaltă tabără, presiunea exercitată de judecătorii din întreaga țară îi obligă să voteze în favoarea acestora, nu a procurorilor. Mai ales dacă doresc confirmarea interimatului, printr-un vot primit din partea colegilor.
Mandatul lui Morar expiră peste o lună
În concluzie, adversarii președintelui Hăineală vor avea un vot în plus în CSM, chiar și după alegerile din 15 mai. Liviei Stanciu, susținătoarea pozițiilor dnei Hăineală, îi expiră mandatul la ICCJ, în 2013.
De asemenea, este de luat în calcul și votul lui Daniel Morar, care se află la conducerea Parchetului General cu delegație și nu este membru ales al CSM. Contestatarii conducerii CSM susțin că Morar nu are drept de vot în Consiliu, conform art. 133, litera c din Constituția României. Astfel, în cazul alegerii lui Hăineală, Morar nu ar fi avut drept de vot din cauză că nu are Decret de numire ca Procuror General, deci nici colega sa nu putea fi aleasă președinte CSM.
În acest caz, Asociatia Magistratilor din Romania a cerut desființarea în totalitate a Hotărârii 918 din 23 octombrie 2012 a Plenului CSM prin care s-a stabilit că prim-adjunctul procurorului general al PICCJ, Daniel Morar, poate să participe la ședintele Secției pentru procurori a CSM, în perioada în care funcția de Procuror General este vacantă. Curtea de Apel București, care a trimis-o în CSM pe Alina Ghica, a amânat judecarea acestei cauze. Mandatul lui Morar expiră în aprilie 2013.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News