Peste 1,2 milioane de oameni au murit în 2019 din cauza infecțiilor cauzate de bacterii rezistente la antibiotice multiple. În această speță s-au înregistrat mai multe deceste decât din cauza HIV/SIDA sau a malariei.
Oficialii din domeniul sănătății la nivel mondial au avertizat în mod repetat cu privire la creșterea numărului de bacterii rezistente la medicamente și a altor microbi din cauza utilizării greșite și a utilizării excesive a antibioticelor, ceea ce încurajează microorganismele să evolueze în „superbacterii”.
Raportul Global Research on Antimicrobial Resistance, publicat în The Lancet, a arătat că rezistența la antimicrobiene (AMR) a fost direct responsabilă pentru aproximativ 1,27 milioane de decese și asociată cu aproximativ 4,95 milioane de decese. Studiul a analizat date din 204 de țări și teritorii.
„Aceste noi date dezvăluie adevărata amploare a rezistenței antimicrobiene la nivel mondial... Estimările anterioare au prezis 10 milioane de decese anuale din cauza AMR până în 2050, dar acum știm cu certitudine că suntem deja mult mai aproape de această cifră decât am crezut”, a spus Chris. Murray, coautor al studiului și profesor la Universitatea din Washington.
Anul trecut, Organizația Mondială a Sănătății a avertizat că niciunul dintre cele 43 de antibiotice aflate în dezvoltare sau medicamente recent aprobate nu au fost suficiente pentru a combate rezistența la antimicrobiene.
Cornelius Clancy, profesor de medicină la Universitatea din Pittsburgh, a spus că una dintre modalitățile de a aborda AMR este să se uite la un nou model de tratament.
Majoritatea deceselor din 2019 au fost cauzate de rezistența la medicamente în infecțiile respiratorii inferioare, cum ar fi pneumonia, urmate de infecții ale fluxului sanguin și infecții intra-abdominale.
Impactul AMR este acum cel mai sever în Africa Sub-sahariană și Asia de Sud, în timp ce aproximativ unul din cinci decese are loc la copiii cu vârsta sub cinci ani.
A existat o disponibilitate limitată a datelor pentru unele regiuni, în special multe țări cu venituri mici și medii, ceea ce ar putea limita acuratețea estimărilor studiului.
Clancy a spus că accentul s-a pus pe COVID-19 în ultimii doi ani, dar AMR este un „tip de provocare pe termen lung”.
Oamenii de știință au descoperit două bacterii cu potențial antibiotic într-un râu din Chile.
Descoperirea vine pe măsură ce căutarea de noi bacterii pentru a dezvolta antibiotice este una dintre cele mai mari provocări ale omenirii pentru sănătate, deoarece infecțiile bacteriene sunt din ce în ce mai rezistente la tratamentele medicale convenționale.
Cele două bacterii au fost găsite de cercetătorii de la Institutul de Științe Biomedicale al Facultății de Medicină a Universității din Chile (ICBM), potrivit Newsweek.
Se pare că acest lucru s-a întâmplat în timp ce cercetătorii testau capacitatea unei bacterii cauzatoare de holeră de a supraviețui în apă din râul Mapocho, care curge din Munții Anzi și străbate capitala Santiago din Chile.
Bacteriile sunt clasificate ca Pseudomona koreinsis I1, respectiv, Desemzia inserta I2 și acționează ca inhibitori ai agenților patogeni, potrivit declarației.
Aceasta înseamnă că acestea conțin potențial antibiotic promițător și ar putea fi utilizate pentru a combate rezistența la antibiotice.
O investigație ulterioară a descoperirii, într-un proiect finanțat de Fondul Național pentru Dezvoltare Științifică și Tehnologică (FONDECYT) din Chile, va permite echipei să studieze moleculele antimicrobiene produse de microorganisme.
Acest lucru ar putea duce la noi formule care ar putea ajuta la abordarea crizei globale a rezistenței la antibiotice. Se estimează că 10 milioane de oameni vor muri anual începând cu anul 2050 din cauza tulpinilor multirezistente, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății ( OMS ).
OMS a adăugat: ”Rezistența la antimicrobiene apare atunci când bacteriile, virușii, ciupercile și paraziții se modifică în timp și nu mai răspund la medicamente, ceea ce face infecțiile mai greu de tratat și crește riscul de răspândire a bolii, boli severe și deces. Ca urmare, medicamentele devin ineficiente și infecțiile persistă în organism, crescând riscul de răspândire la alții”.
Victor Garcia, un universitar de la programul de Microbiologie și Micologie al ICBM, care a condus echipa de cercetare, a declarat: ”Proiectul nostru are de-a face cu descoperirea și caracterizarea acestor molecule, în contextul problemei critice pentru umanitate, care este rezistența antibioticelor la bacterii”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu
de Roxana Neagu