EXCLUSIV  Rezoluție PE împotriva României. MEGA SCANDALURILE de corupție care se ascund. Ramona Mănescu: E momentul să înceteze!

Într-o analiză explozivă în exclusivitate pentru DC News, Ramona Mănescu, membră ALDE, a arătat unde este, cu adevărat, marea corupție din Uniunea Europeană. Nu este în România, așa cum vor să arate unii și alții, ci în țări precum Germania sau Olanda. 

Iată analiza realizată de Ramona Mănescu:

”Vanand pesti mari in Romania, UE a uitat de balenele din vest

In 2004, Comisarul european pentru extindere, Gunter Verheugen, vorbea in fata Parlamentului European despre stadiul procesului de aderare la Uniunea Europeana a Romaniei si Bulgariei. Spunea atunci ca spera ca "justitia va ajunge sa-si faca datoria asa cum trebuie" si ca "si pestii mari vor ajunge dupa gratii, nu doar persoanele mai putin insemnate". Au trecut de atunci 14 ani si Romania a furnizat o gramada de pesti, si mari si mici, in numele justitiei.

Dincolo de granitele Romaniei, in restul Uniunii Europene, lucrurile par insa sa aiba doar nuante de roz. Perceptia cetatenilor privind coruptia, din tari precum Germania, Olanda sau Danemarca, confirma aceasta.

Atunci oare de ce incearca Parlamentul European, pentru a doua oara din 2016 incoace, sa convinga Comisia Europeana asupra „Necesitatii unui mecanism cuprinzător pentru democrație, statul de drept și drepturi fundamentale"? Intelegem din asta ca cei 54% dintre olandezi, care spun ca in tara lor coruptia este un fenomen rarisim, se inseala.

Rezoluție Parlament European

In documentul pe care l-am votat joi in Parlamentul European, alaturi de colegii mei atragem atentia asupra unei realitati pe care Comisia, sustinuta de mai multe State Membre extrem de influente, o ignora. Punctul N spune: „rapoartele anterioare privind combaterea corupției la nivelul UE și rapoartele de țară din 2018 din cadrul semestrului european arată că în diferite state membre corupția stârnește motive serioase de îngrijorare, erodând astfel încrederea cetățenilor în instituții și în statul de drept."

Situație mult mai gravă

Din textul Rezoluției putem ghici o situație mult mai gravă pe care Bruxelles-ul, Berlinul, Amsterdamul sau Parisul nu sunt dispuse să o admită public. În timp ce est-europenilor li se predau lecții de anti-corupție, problemele se acumulează sub preșul mare al nepăsării, iar Europa întreagă alături de cetatenii sai vor deconta efectele.

Scandal uriaș în Danemarca

Dar despre ce probleme vorbim? Cel mai bun exemplu este actualul scandal care vizeaza Danske Bank, cea mai mare banca comerciala din Danemarca si cu o traditie de aproape 150 de ani, „un giga scandal" asa cum l-a descris chiar Margrethe Vestager, Comisarul European pentru Competitie. Acest scandal a pornit odata cu deschiderea unei investigatii cu privire la o afacere de spalare de bani, in valoare de peste 200 miliarde EURO, printr-o sucursala a Danske Bank din Estonia. Banii negri ar proveni din Rusia si sunt conectati atat cu familia presedintelui Putin cat si cu serviciile secrete rusesti.

Din pacate, acest scandal nu este singurul de acest fel. El vine dupa cazul care a implicat ING, cea mai mare banca olandeza. Acest dosar a fost finalizat in 2018 cu o amenda de 900 milioane USD pentru spalare de bani in perioada 2010-2016. In cazul ING apare legatura cu VimpelCom (VEON acum), companie controlata de firma Altimo a oligarhului rus Mikhail Fridman, si care a transferat cu ajutorul ING o mita de peste 114 milioane USD in Uzbekistan pentru accesul la piata locala de telecom.

Alt caz de corupție

Un alt caz recent se refera la Deutsche Bank, cea mai mare banca din Germania. Aceasta a acceptat sa plateasca o amenda de 630 milioane USD din 2017 pentru spalarea a 10 miliarde USD, bani proveniti tot din Rusia.

La fel, nu poate fi trecuta cu vederea BNP Paribas, cea mai mare banca a Frantei, si amenda record de 8,9 miliarde USD din 2014, pentru spalare de bani, pentru clienti din Sudan, Iran si Cuba. Trei ani mai tarziu, BNP Paribas a mai platit 10 milioane de euro amenda pentru lipsa de interes in a implementa masurile impotriva spalarii banilor.

Toate aceste scandaluri s-au finalizat cu intelegeri intre avocati, recunoasterea acuzatiilor si plata penalitatilor.

O intrebare legitima este: pana unde au mers investigatiile in aceste cazuri? De asemenea, a fost clarificata banuiala implicarii autoritatilor statului in sensul facilitarii, acoperirii sau impartirii beneficiilor obtinute din astfel de practici ilegale?

Daca ar fi un singur caz, probabil ca recursul la lege si explicatia unor greseli individuale ar putea fi acceptabila.

Din pacate vedem un adevarat model, impartasit de cele mai puternice tari europene, care implica sume uriase, incalcarea cu buna stiinta si timp de ani de zile a unora dintre cele mai importante legi europene, coruptie si favorizarea unor puteri straine, recunoscute ca adversare ale proiectului European.

Scandalurile se sting în tăcere, printr-o înțelegere între avocați

Ar fi pueril sa credem ca toate acestea se intampla fara stiinta si acceptul tacit al leadershipului acestor mari puteri europene.

Ce este si mai dureros este sa vedem cum Germania, Olanda sau Franta, cu ajutorul unor romani, au marcat Romania pe harta Europei ca fiind "patria coruptiei". Aceasta in timp ce sute de miliarde, ce alimenteaza terorismul, traficul de arme, droguri si persoane, sau care tin intregi regiuni ale globului in sub-dezvoltare, sunt trecute dintr-un cont in altul, prin cele mai mari si respectabile banci, iar cand fraudele sunt dovedite, scandalul se stinge in tacere, printr-o intelegere intre avocati.

Pornind de la versetul din Biblie "cel fara pacat dintre voi sa arunce cel dintai cu piatra", ma intreb pana cand vom inchide ochii la ipocrizia Europei si la faptul ca dublul standard a devenit regula?

Este timpul ca fiecare sa-si rezolve propriile probleme si nu toata lumea sa fie preocupata doar de neimplinirile Romaniei, reale de alminteri, dar incomparabil mai mici ca ale altora.

Raportul uitat din 2014

Putini isi aduc aminte de primul raport anticoruptie dat publicitatii de Comisia Europeana la nivelul tuturor statelor membre UE, in 2014, si care arata ca si statele Occidentale se confrunta cu serioase probleme in interiorul propriilor granite. Spre exemplu, gasim acolo Germania cu o economie subterana de 13% (echivalentul a peste 487 miliarde USD, de doua ori si jumatate cat intregul PIB al Romaniei la acel moment!). In realitate, „economia subterana" este doar un sinonim pentru coruptie. Cu toate acestea, in 2017, 41% dintre germani erau convinsi, conform Barometrului European privind Coruptia, ca acest fenomen este ceva rar sau inexistent in tara lor.

Este evident ca unii sunt foarte eficienti in a proiecta o falsa imagine de curatenie, atat inspre interior cat si inspre exterior. Faptul ca si la Berlin si la Bucuresti se discuta doar despre coruptia din Romania, desi miliardele de euro spalate de Deutsche Bank fac mult mai rau intregii Europe decat orice s-ar putea intampla la Bucuresti, contribuie la aceasta perceptie falsa de curatenie.

Asa cum un cetatean german, olandez sau francez are dreptul sa stie care sunt problemele si nivelul coruptiei in alt Stat Membru, la fel si un roman ar trebui sa stie adevarata situatie din alte tari. Nu este o curiozitate. Este vorba despre interesul nostru, avand in vedere ca realitatea a demonstrat, de multe ori, cum un grup foarte restrans de State Membre influenteaza in mod hotarator politicile europene care ne afecteaza pe toti. In mod cert voi reveni intr-un articol viitor cu detalii despre diferitele politici europene, despre cum sunt elaborate si influentate si mai ales cum aceste politici ii afecteaza pe romani. Sa nu fim naivi in a crede ca punerea Romaniei la colt vine dintr-o dorinta pura si altruista de a respecta un set comun de valori. Dincolo de fatada sunt interese financiare, sustinute si intretinute de venituri obtinute prin acte de mare coruptie, si nevoia de mentinere a unui status quo in care unii dicteaza si altii executa.

De asemenea, este timpul ca si marile cazuri de coruptie, de incalcare a legislatiei europene, dintre care am amintit cateva mai sus, in ciuda faptului ca se incearca minimizarea lor desi implica direct bani si beneficii pentru firme si indivizi, sa fie analizate din punct de vedere al efectelor.

Cand sumele vehiculate sunt de sute de miliarde, implicatiile trec de granitele unei singure tari. Sunt puse in pericol politicile de vecinatate, de aparare si de securitate ale unui intreg continent

Acestea nu sunt pure speculatii. Legaturile apar scrise negru pe alb in diferitele rapoarte de investigatie. Cel mai bun exemplu este documentul din august 2018 al BaFin (Autoritatea Federală de Supraveghere Financiară a Germaniei) ce analizeaza progresele inregistrate de Deutsche Bank. La un an dupa uriasa amenda incasata de Deutsche Bank, pentru spalare de bani, aceasta continua sa aiba minusuri majore in a preveni spalarea banilor si finantarea terorismului.

Terorismul si spalarea banilor nu apar intamplator in aceeasi fraza. Sa nu uitam ca terorismul este problema indicata constant de 500 de milioane de europeni ca fiind principala cauza de ingrijorare in ultimii ani. Dupa infrangerea ISIS in Siria si Irak, primul si cel mai important pas ce trebuie facut pentru ca aceasta plaga sa nu reapara in alte colturi ale lumii, este taierea surselor de finantare. Iar ISIS are ca principala sursa de finantare aceleasi retele de crima organizata care folosesc bancile europene dupa bunul plac. Este evident ca spalarea a sute de miliarde de euro nu finanteaza doar placerile unor oligarhi ci si nevoile unor organizatii teroriste.

Din pacate, aceste cazuri de coruptie si de incalcare a legislatiei europene nu vizeaza doar bancile. Este foarte proaspat in memorie Exemplul GasGate, care a legat Gazprom de Germania prin preturi preferentiale la gaz pentru unii si impovararea altora. Investigatia a fost condusa de DG Competition, concluzionata in 2018, si este dovada vie a modului in care practici ilegale afecteaza si securitatea energetica a Europei, nu doar eficienta luptei impotriva terorismului.

Si cum multe dintre aceste dosare implica Rusia, fie ca este vorba de bani negri sau de gaz, nu mai trebuie sa ne miram de puternica influenta a Moscovei in interiorul UE. Sutele de miliarde de euro transferate dintr-un cont in altul, gazul vandut mai ieftin celui puternic si mai scump celui mai slab – toate acestea nu doar ca vulnerabilizeaza profund un continent intreg ci si cumpara bunavointa, voturi sau inchid in mod fericit anchete.

Regulile să fie egale pentru toți

Cei care trag ponoasele sunt cei mai mici, simpli cetateni sau state europene mai putin influente. Daca vrem ca proiectul european sa aiba un viitor solid, regulile trebuie sa fie egale pentru toti si in practica, nu doar pe hartie. Romania are un interes profund in a sustine proiectul european pentru ca bunastarea romanilor depinde in mare masura de succesul UE. Tocmai de aceea Romania si romanii au o voce legitima in a cere incetarea stigmatizarii artificiale a tarii noastre si abordarea cu curaj a marilor dosare care se strang de ani buni si stau sub cheie la Bruxelles, Berlin, Amsterdam sau Paris.

Romanii poate isi fac rau singuri. Stim ca Romania are inca destule probleme de rezolvat pe plan intern pentru a deveni un bun partener extern. Cu totii trebuie sa fim constienti de aceasta realitate si mai ales sa facem pasii necesari in sensul rezolvarii problemelor. Insa efortul trebuie sa ne apartina si nu trebuie sa vina din exterior.

In acelasi timp, sutele de miliarde de euro spalate, subminarea sigurantei energetice a europei sau sabotarea luptei impotriva terorismului fac rau si romanilor si celorlalti 480 de milioane de europeni. Este momentul ca zgomotul artificial al discutiilor false sa inceteze si sa fie abordate problemele cu adevarat grave, care compromit intreaga constructie europeana.

Notă - titlurile și leadul aparțin redacției DC News

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News