O analiză DCNews arată cum a stat situația din Parlamentul European cu privire la cele trei rezoluții: împotriva României, Ungariei și Poloniei.
Nouă parlamentari Români au votat rezoluția împotriva României, în PE. Șapte nu au votat. Unul s-a abținut. 15 au votat împotriva rezoluției. A fost un vot de partid, unul politic, nu un vot de țară. Europarlamentarii din PSD și ALDE au votat împotriva rezoluției. Au fost doar câteva excepții de la liberali care au votat împotriva rezoluției sau care nu au votat deloc.
În ceea ce privește rezoluția împotriva Poloniei, doar cinci europarlamentari din Polonia au votat împotriva propriei țări, toți cinci fiind din familia popularilor europeni. În cazul Poloniei, a fost un vot de stat, nu un vot politic, din 51 de europarlamentari, doar cinci au votat pentru susținerea rezoluției. Restul de 35% din Opoziție au votat pentru țară.
În ceea ce privește votul pentru activarea articolului 7 din Ungaria, cinci europarlamentari din Ungaria au votat pentru activarea articolului 7, patru de la socialiștii europeni, unul de la verzi. Cei patru socialiști din Ungaria sunt singurii de fapt care au ajuns în PE, ei sunt Opoziția din țara vecină și nu se bucură de o largă simpatie în propria țară.
Rezoluția împotriva României, cum au votat Polonia și Ungaria
22 de europarlamentari din Polonia au susținut rezoluția împotriva României. Este vorba majoritar despre cei din familia popularilor. Conservatorii din Polonia au votat împotrivă. Patru populari, doi conservatori și un socialist nu au votat.
Popularii europeni din Ungaria au votat împotriva rezoluției sau nu au votat. În schimb, din Ungaria, au votat pentru rezoluție chiar socialiștii europeni. Trei socialiști europeni au votat rezoluția. Din Ungaria, sunt patru în total. Cei patru au votat și pentru rezoluția împotriva propriei țări.
Din Austria, de exemplu, a fost o singură excepție care a votat împotriva rezoluției, în rest a fost vot pe linie pentru rezoluția împotriva România. Și Germania a susținut aproape pe linie rezoluția împotriva României. Au fost doar cinci excepții, nu din rândul socialiștilor europeni. Din Spania a fost un singur vot împotrivă.
Anglia, în schimb, nu a susținut majoritar rezoluția, dar, dintre cei care au votat pentru, majoritatea erau socialiști europeni.
Ce s-a întâmplat la rezoluția împotriva Poloniei
Votul din România a fost și pro și contra, indiferent de grupul parlamentar. Chiar și așa, a fost un vot ușor inexplicabil sau, mai degrabă, acțiuni politice inexplicabile. De exemplu, Traian Ungureanu a votat pentru rezoluția împotriva României, dar a votat împotriva rezoluției pentru Polonia. Au fost, din România, 10 voturi pentru rezoluție și 15 împotrivă.
Din Ungaria, cinci europarlamentari au votat pentru rezoluția împotriva Poloniei, restul votând împotrivă sau abținându-se.
Situația din Ungaria
Din Polonia, 22 au votat pentru susținerea rezoluției împotriva Ungariei, majoritatea din rândul popularilor europeni, și 23 au votat împotrivă.
Din România, a fost aproape vot pe linie pentru rezoluția din Ungaria, doar cinci au votat împotrivă, printre care se numără Renate Weber și Norica Nicolai, dar și Traian Ungureanu, care, în schimb, a votat pentru rezoluția împotriva României.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu