Rezultate sondaj: Ce cred românii despre rezultatul la alegeri al candidaților care sunt pro LGBT+

Anul acesta, MozaiQ a desfășurat o cercetare cantitativă și calitativă privind opinia societății generale asupra comunității LGBT+ din România. Cercetarea a avut 1110 respondenți în studiul cantitativ și 36 de participanți la focus grupuri.

Principalele concluzii ale studiului prezintă o imagine nuanțată a felului în care persoanele LGBT+ sunt percepute de către populația generală. Pe de-o parte, nivelul de susținere față de căsătoriile (28%) și parteneriatele civile (31%) între persoanele de același sex se încadrează într-un trend ascendent odată cu trecerea timpului. Distanțele sociale dintre populația generală și comunitățile LGBT+ se diminuează pe măsură ce gradul de vizibilitate (media și personală) a persoanelor LGBT+ crește.

Acceptarea față de persoanele LGBT+ este din ce în ce mai mare, în special în ceea ce privește relațiile de familie (copil-părinte). În același timp, circulă încă stereotipuri puternic înrădăcinate despre persoanele LGBT+, capabile să modeleze opinia românilor în raport cu această categorie, cu atât mai mult cu cât se simte o lipsă acută de informare și informațielegată de persoanele cu identități non-normative. Tendința generală a respondenților este aceea de a încerca să îți explice o realitate socială cu care nu (știu că) interacționează făcând apel la argumente specifice discursul anti-gender, în lipsa altor discursuri mai vizibile în spațiul public.

Există o parte semnificativă a populației care conturează un segment numit movable middle, persoane care nu au opinii pro sau contra LGBT+ foarte puternice, dar care prezintă cel mai mare potențial de a fi activate în favoarea demersurilor LGBT+. Factorii care contribuie cel mai mult la creșterea acestui potențial în rândul respondenților sunt măsura în care aceștia sunt familiari cu termeni și/ sau persoane LGBT+ (din media sau din viața reală), distanța socială pe care o plasează între ei și persoanele LGBT+, genul, vârsta, mediul de rezidență și nivelul educațional.

Acest studiu aduce în atenția celor interesați o imagine actuală a felului în care societatea românească se raportează la persoanele LGBT+. Atât prezentarea datelor colectate în cadrul acestui studiu, cât și baza de date (publică) aferentă. Barometrului adaugă conținut unui subiect sub-cercetat în România, dar necesar unei societăți bazată pe egalitate, democrație și drepturi egale.

Rezultatele Barometrului ar putea părea, la o primă vedere, parțial dezamăgitoare pentru comunitatea LGBT+ din România și pentru diverși actori din zona societății civile sau sferei politice, însă ele reprezintă o realitate a societății românești, iar felul în care românii percep subiectele LGBT+ reprezintă un punct de pornire în activismul pe care îl practicăm. În același timp, nu avem cum să ignorăm că homosexualitatea a fost incriminată până în anul 2001 în România, fapt ce afectează atitudinile sociale față de subiectul LGBT+. Mai mult, influența unor actori precum Biserica Ortodoxă Română are la rândul său un efect asupra felului în care românii se raportează la persoanele LGBT+. Nu în ultimul rând, trebuie să subliniem și faptul că expunerea la subiectul LGBT+, apropierea de o persoană LGBT+ are un efect direct privind nivelul de incluziune în raport cu comunitatea LGBT+.

Analiza Barometrului ne arată un lucru cert: România mai are mult de avansat în materie de subiectul LGBT+, inclusiv in materie de vizibilitate a identităților LGBT+ în spațiul public, în mass media, în sfera socială sau în politică. O mai mare expunere aduce cu sine un grad mai mare de acceptare.

În ceea ce privește relația dintre politică și drepturile persoanelor LGBT+ (mai specific, legalizarea căsătoriilor și/ sau a parteneriatelor civile între persoane de același sex), respondenții consideră că partidele politice sau candidații care susțin în mod explicit – prin programele de guvernare – comunitatea LGBT+ vor pierde o parte însemnată din electorat. Astfel, asocierea politicienilor cu cauzele LGBT+ este percepută drept curajoasă, necesară, pe alocuri, dar cu siguranță în detrimentul candidaților.

“Intervievator: Dacă, spre exemplu, un partid politic are [pe programul de guvernare] promisiunea că atunci când ajunge la putere o să susțină căsătoria între persoane homosexuale, credeți că lumea ar vota partidul respectiv?

R1: Majoritatea nu.

R3: Cred că ar pierde din start.

R1: Ar avea de pierdut dacă pun în valoare obiectivul acesta la nivel de România. Mai pe ascuns dacă chiar vor.

R3: „Asta ne mai lipsea”, așa o să zică lumea.” (Femeie, 24 ani; Bărbat, 18 ani; Urban mediu)

În schimb, majoritatea participanților la FG au afirmat că, în cazul în care în viitorul apropiat ar avea loc un vot pentru legalizarea căsătoriilor gay, ar vota în favoarea acesteia sau ar susține inițiativa în anumite condiții (spre exemplu, statutul copiilor în cuplurile gay să fie reglementat explicit). Cu toate acestea, respondenții sunt de părere că în cazul în care un astfel de vot ar avea loc, în ciuda susținerii lor și a unei părți din societate, românii nu ar fi de acord cu tema supusă votului, iar legalizarea căsătoriilor gay nu ar trece de votul electoratului.

„R1: Dacă s-ar face mâine un referendum pe [tema asta]... Nu s-ar merge la vot, în primul rând. Nu se merge la vot pentru chestiile care sunt importante în țară, dar pentru așa ceva.” (Femeie, 55 ani; Urban mare)

Rezultatele arată că România mai are de avansat în materie de vizibilitate, reprezentare și schimbare a percepțiilor sociale privind comunitatea LGBT+, iar clasa politică are o obligație de a-și asuma mai curajos tematica LGBT+:

•41% dintre români au o atitudine de susținere sau neutră față de legalizarea parteneriatelor civile, procentul depășind 50 de puncte pentru segmentul de vârstă 18-27 ani și mediu de rezidență urban mare sau București

•38% dintre români au o atitudine de susținere sau neutră față de legalizarea căsătoriilor gay, procentul depășind 50 de puncte pentru segmentul de vârstă 18-27 ani și mediu de rezidență urban mare sau București

•88% dintre români sunt de acord cu predarea educației sexuale în școli

•49% dintre români cred că persoanele homosexuale sunt discriminate în România, iar 47% dintre români cred că persoanele transgender sunt discriminate, cele două grupuri fiind astfel printre cele mai discriminate din România

•96% dintre români au auzit de termenul homosexualitate, majoritatea dintre aceștia cunoscând și semnificația termenului, asigurând astfel o penetrarea cvasi-totală a termenului la nivel de populație generală

•Există o diferență importantă între cunoașterea termenului transgender versus transsexualitate, 58% versus 89%

•Aproximativ 10% dintre români ar rupe legăturile cu copilul lor dacă ar afla că acesta este homosexual, lesbiană sau transgender, o majoritate covârșitoare optând pentru acceptarea copiilor, chiar dacă după o perioadă de adaptare și documentare pe subiectul LGBT+

•Există o diferență semnificativă de acceptare a adopțiilor de copii de către cupluri gay între femei (29% acord) și bărbați (19% acord)

•29% dintre români au văzut des sau foarte des persoane LGBT+ reprezentate în mass media sau pe Internet

•1 din 5 români cunoaște un bărbat homosexual sau o femeie lesbiană, cifra scăzând la 7% în cazul cunoașterii unei persoane transgender și la 3% în cazul unei persoane non-binare

•36% dintre români ar susține un politician pro-LGBT+, cifra depășind 50% susținere în cazul segmentelor de vârstă 18-27 ani și 28-37 ani, în mediu de rezidență urban mare sau București

•56% dintre români sunt de acord cu interzicerea paradelor LGBT+

•69% dintre români consideră că persoanele LGBT+ contribuie la bunăstarea societății, cifra fiind de 61% acord în mediul de rezidență rural

•58% dintre români cred că lucrurile nu s-ar schimba sau ar merge într-o direcție pozitivă dacă s-ar legaliza căsătoriile gay

Vedeți aici mai multe date din sondaj - https://drive.google.com/file/d/1vP-GYgYvqOK_tfsDOl03cciq3601HFar/view?pli=1

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News