Rezultatele sondajelor la ieșirea de la urne, pentru alegerile parlamentare din Olanda. Cine este noul premier - UPDATE

Update: Partidul islamofob de extremă-dreapta a lui Geert Wilders a câştigat miercuri alegerile parlamentare din Ţările de Jos, conform rezultatelor sondajelor la ieşire din secţiile de votare, un cutremur politic ce va fi resimţit cu mult dincolo de graniţele ţării, transmite AFP, conform Agerpres.

PVV (Partidul Libertăţii) a câştigat 35 de mandate şi o victorie electorală confortabilă, potrivit sondajelor Ipos. Alianţa de stânga a lui Frans Timmermans a ieşit pe locul al doilea, cu 26 de mandate. VVD de centru-dreapta a câştigat 23 de mandate, potrivit acestui sondaj.

Dacă va fi confirmată de rezultatele finale, victoria lui Wilders marchează un viraj brusc la dreapta ce va fi întâmpinat cu teamă la Bruxelles, mai ales că PVV a promis un referendum privind aderarea Ţărilor de Jos la Uniunea Europeană.

”Poate că nu este ceea ce urmăresc alte partide din Europa sau din alte ţări, dar hei, asta este democraţia”, a spus politicianul în vârstă de 60 de ani, după vot.

Mesajul său anti-imigraţie, ce vizează inclusiv închiderea graniţelor şi deportarea imigranţilor ilegali, pare să fi avut ecou în rândul alegătorilor olandezi.

Fără coaliție cu PVV

Dar, deşi Geert Wilders pare să fi triumfat în sondaje, nu este sigur că va reuşi să formeze o coaliţie guvernamentală. Liderii celorlalte trei partide principale au asigurat că nu vor participa la o coaliţie condusă de PVV.

Kate Parker, de la Economist Intelligence Unit, a declarat că aceasta ar conduce la un impas constituţional în cea de-a cincea economie a UE.

Geert Wilders este un personaj familiar în peisajul politic olandez de zeci de ani.

Fără a ezita să-i numească pe marocani ”scursuri” sau să propună concursuri de caricaturi ale profetului Mahomed, Geert Wilders şi-a construit cariera pe o cruciadă împotriva a ceea ce el numeşte o ”invazie islamică” a Occidentului. Nici necazurile cu sistemul de justiţie olandez - care l-a găsit vinovat de insultarea marocanilor - şi nici ameninţările cu moartea primite - care l-au ţinut sub protecţia poliţiei din 2004 - nu l-au descurajat.”Nu regret că am luptat pentru libertate”, a declarat Wilders pentru AFP într-un interviu în ajunul alegerilor din 2021.

”Desigur, iau atitudine, sunt atacat, ţara mea este atacată”, a spus Geert Wilders.

Dacă imigraţia rămâne un subiect cheie al campaniei, olandezii sunt şi mai îngrijoraţi de situaţia lor financiară, a insistat el. El a promis că se va concentra mai mult pe ”securitate şi îngrijire medicală” decât pe opoziţia sa faţă de islam. A dat asigurări jurnaliştilor de la Haga, după ce a votat, că va fi prim-ministru pentru ”toată lumea din Ţările de Jos, indiferent de religie, origine, sex sau orice altceva”.

Măsuri împotriva imigranților

Măsurile anti-imigraţie propuse includ restabilirea controlului la frontierele olandeze, reţinerea şi expulzarea imigranţilor ilegali, îndepărtarea solicitanţilor de azil sirieni şi reintroducerea permiselor de muncă pentru lucrătorii din interiorul UE.

Cât despre islam, manifestul PVV spune:”Ţările de Jos nu sunt o ţară islamică. Fără şcoli, Coran şi moschei islamice”. El propune, de asemenea, interzicerea purtării vălului în clădirile guvernamentale.

În ceea ce priveşte politica externă, pledează pentru o abordare de tipul ”în primul rând Ţările de Jos”, ce include închiderea reprezentării sale la Ramallah şi consolidarea legăturilor cu Israelul, inclusiv mutarea ambasadei la Ierusalim. În program figurează şi un ”referendum obligatoriu” cu privire la ”Nexit” - ieşirea Ţărilor de Jos din UE -, precum şi o ”oprire imediată” a asistenţei pentru dezvoltare.

Geert Wilders a cerut celorlalte partide olandeze să colaboreze pentru a forma o coaliţie, subliniind că partidul său "nu mai poate fi ignorat"."Olandezii speră că poporul îşi pot recupera ţara şi că ne vom asigura ca tsunamiul solicitanţilor de azil şi imigraţiei va fi redus", le-a declarat miercuri seara, la Haga, Geert Wilders susţinătorilor săi entuziaşti.

Știrea inițială: Olandezii vor alege un nou parlament pe 22 noiembrie, în cadrul unor alegeri care vor aduce în Olanda primul prim-ministru nou în peste un deceniu și vor determina cât de conservator poate fi noul cabinet al țării.

Guvernul de centru-dreapta al premierului demisionar Mark Rutte s-a prăbușit în iulie din cauza unor divergențe privind modul de reducere a fluxului de solicitanți de azil care intră în țară. Rutte, cel mai longeviv prim-ministru al țării, și-a pierdut popularitatea și a promis că nu va candida din nou.

Formaţiunea liberală aflată la guvernare, Partidul Popular pentru Democraţie şi Libertate (VVD), se află aproape la egalitate cu Partidul pentru Libertate (PVV, populist), condus de Geert Wilders, şi cu alianţa electorală formată din social-democraţi şi Verzi, fiecare din aceste trei urmând să obţină între 16 şi 18% din sufragii.

Problemele alegătorilor

Campania olandeză s-a axat pe trei aspecte: imigrația, nivelul de trai și schimbările climatice.

Cu un șomaj de sub 4%, problemele sociale cheie includ lipsa de locuințe, eșecurile sistemului de sănătate și resentimentele legate de faptul că diferența dintre bogați și săraci a crescut în celebra societate olandeză egalitară.

Imigrația a fost o problemă în Țările de Jos încă de la începutul anilor 2000, iar restricționarea solicitanților de azil și a forței de muncă migrante rămân teme importante.

”E suficient. Olanda nu mai poate primi (migranţi). Trebuie să ne gândim întâi la poporul nostru. Frontiere închise. Zero solicitanţi de azil”, a declarat marţi Geert Wilders într-o dezbatere televizată, conform Agerpres.

Ministrul Justiției Dilan Yesilgoz, imigrantă turcă, fermă în privința imigrației și succesoarea lui Rutte la conducerea VVD, care speră să devină prima femeie prim-ministru a țării, a răspuns: ”Nu cred că cineva crede că Wilders ar fi un prim-ministru pentru toți. El este adeptul închiderii granițelor, al excluderii grupurilor care consideră el că nu au ce căuta în Olanda.”

Alegătorii motivați de criza climatică spun că țara trebuie să accelereze investițiile în infrastructura ecologică și să pună capăt subvențiilor de care beneficiază companiile producătoare de combustibili fosili.

Ce schimbări ar putea aduce un nou guvern

Majoritatea alegătorilor susțin partidele de dreapta, dar niciun partid nu este pe cale să obțină mai mult de 20% din voturi. Acest lucru înseamnă că urmează discuții dificile privind coaliția și compromisuri.

O coaliție de dreapta dură ar putea aproba construirea de noi centrale nucleare, precum și noi strategii de restricționare a imigrației și modificarea planurilor de reducere a creșterii animalelor și a utilizării îngrășămintelor, la care se opun ferm agricultorii.

Partidele conservatoare nu au exclus posibilitatea de a solicita derogări de la normele Uniunii Europene pentru a atinge aceste obiective.

O coaliție mai centristă ar continua probabil să dezvolte în continuare energia regenerabilă, în special parcurile eoliene din Marea Nordului, ar interzice forajul pentru gaze naturale, ar continua planurile de reducere a creșterii animalelor și ar crește cheltuielile sociale, inclusiv prin creșterea salariului minim.

Practic, toate partidele spun că doresc să abordeze problema lipsei de locuințe.

Cine îi poate lua locul lui Mark Rutte

Există patru candidați cu șanse de a-l înlocui pe Rutte.

Dilan Yesilgoz, care conduce partidul conservator VVD al lui Rutte, ea însăși o imigrantă turcă care ar fi prima femeie prim-ministru a Olandei.

Frans Timmermans, fostul șef al Comisiei Europene pentru climă, care conduce o listă combinată a Partidului Laburist și a Partidului Stângii Verzi.

Pieter Omtzigt, un fost creștin-democrat care și-a lansat propriul partid de protest numit "Noul contract social", axat pe reformarea sistemului politic olandez.

Geert Wilders, politicianul anti-islam de multă vreme, care și-a poziționat în ultima vreme Partidul Libertății ca fiind mai moderat, în speranța de a intra la guvernare.

”Sper să nu mă trezesc mâine și să-l avem pe Wilders ca prim-ministru. Este un coșmar”, a declarat Arie van der Neut, un arhitect din Amsterdam, după ce a votat pentru partidul Volt, pro-european și de centru-stânga. 

Votarea și ce se întâmplă după

Cabinele de vot sunt deschise de la ora 7:30 și se închid la ora 21:00 (20:00 GMT), când radiodifuzorul național NOS va anunța primul sondaj la ieșirea de la urne.

Seara târziu, liderii partidelor vor răspunde, deși numărarea voturilor se va încheia abia pe 23 noiembrie. Vechiul parlament este așteptat să se reunească pe 5 decembrie, iar noul parlament să se reunească pentru prima dată pe 6 decembrie.

Jocurile pentru formarea unui nou guvern încep destul de repede după vot, dar procesul are mai multe etape. În mod tradițional, partidul care apare ca fiind cel mai mare ia conducerea, numind un prim negociator.

Discuțiile durează de obicei luni de zile, deoarece partidele analizează ce compromisuri sunt dispuse să facă, precum și ce combinații ar putea obține o majoritate pentru politici și în Senat (care verifică legile și nu este afectat de alegerile din 22 noiembrie) sau dacă un cabinet minoritar ar putea funcționa.

Rutte și actuala sa echipă vor rămâne într-un rol de interimat până la instalarea noului guvern, probabil la începutul anului 2024, conform Reuters.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News