Riscul de demență, mai mic în cazul celor care dorm bine. Despre ce stadiu al somnului e vorba

Somnul profund, cunoscut și sub numele de „somn cu unde lente”, este a treia etapă a ciclului de somn, care durează aproximativ 90 de minute și include o fază crucială de 20-40 de minute.

În această perioadă, creierul și corpul trec printr-o fază intensă de refacere: activitatea cerebrală și ritmul cardiac se reduc, iar tensiunea arterială scade semnificativ. Această etapă a somnului ajută la întărirea musculaturii, a sistemului imunitar și sprijină creierul în procesele de învățare și memorie.

În ultimii ani, studiile au început să exploreze și legătura dintre somnul profund și bolile neurodegenerative, cum este boala Alzheimer. O analiză recentă a arătat că persoanele care au un somn cu unde lente mai îndelungat obțin rezultate mai bune la testele de memorie, chiar și atunci când prezintă modificări cerebrale asociate Alzheimerului.

„Somnul profund joacă un rol esențial în susținerea sănătății creierului pe măsură ce îmbătrânim. Știm, de asemenea, că în timpul somnului profund, creierul elimină mai eficient deșeurile metabolice, inclusiv proteinele asociate cu apariția bolii Alzheimer”, a explicat neurocercetătorul Matthew Pase de la Universitatea Monash din Australia.

Pentru a studia această legătură, Pase și echipa sa de cercetători din Australia, Canada și Statele Unite au analizat datele a 346 de participanți implicați în Framingham Heart Study. Aceștia au fost monitorizați în două sesiuni de studii de somn nocturn, prima în perioada 1995-1998 și a doua în intervalul 2001-2003, cu o distanță medie de cinci ani între teste. Astfel, cercetătorii au avut ocazia de a observa în timp modificările somnului cu unde lente și impactul acestora asupra riscului de demență la bătrânețe.

„Am folosit aceste date pentru a analiza cum se modifică procentul de somn profund odată cu înaintarea în vârstă și dacă aceste schimbări pot prevesti riscul de demență până la 17 ani mai târziu”, a explicat Pase.

Rezultatele monitorizării au arătat că, între 2001 și 2018, 52 dintre participanți au dezvoltat demență. Cercetătorii au observat o scădere treptată a duratei somnului profund, mai accentuată începând cu vârsta de 60 de ani și atingând un nivel minim în jurul vârstelor de 75-80 de ani, după care tindea să se stabilizeze.

Studiul a scos la iveală o legătură directă între pierderea somnului profund și riscul de demență: fiecare procent de scădere anuală a duratei acestei etape era asociat cu o creștere de 27% a riscului de demență. Riscul era chiar mai mare, de 32%, pentru persoanele predispuse la Alzheimer, cea mai comună formă de demență, potrivit Science Alert.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News