Premierul a declarat că atacurile asupra bazelor houthi din Yemen nu au avut "nicio legătură completă" cu conflictul dintre Israel și Hamas și au venit ca răspuns la "cel mai mare atac asupra marinei noastre din ultimele decenii".
Armata britanică și-a unit forțele cu cele ale SUA în noaptea de joi spre vineri, când a lansat atacuri împotriva bazelor houthi din Yemen, ca represalii la atacurile grupului împotriva comerțului internațional din Marea Roșie.
Primul ministru i-a informat pe deputați în Camera Comunelor pentru prima dată de când au fost efectuate loviturile săptămâna trecută, în urma criticilor potrivit cărora parlamentul nu a fost consultat în prealabil.
Sunak le-a spus parlamentarilor că toate țintele planificate au fost distruse în timpul loviturilor și că nu au fost raportate victime civile.
Premierul a explicat, de asemenea, de ce nu a informat parlamentul înainte ca acțiunea militară să aibă loc.
"Pot spune astăzi Parlamentului că evaluarea noastră inițială este că toate cele 13 ținte planificate au fost distruse", a spus el.
"Nu am văzut până acum nicio dovadă de victime civile, pe care am avut mare grijă să le evităm", a completat Sunak.
Primul ministru a declarat că loviturile asupra siturilor Houthi din Yemen au venit doar după ce grupul, care este susținut de Iran, a lansat aproape 30 de atacuri "inacceptabile" asupra navelor comerciale începând cu 19 noiembrie, inclusiv un atac asupra navelor de război britanice și americane la 9 ianuarie.
"Au tras asupra navelor noastre și marinarilor noștri, a fost cel mai mare atac asupra marinei noastre din ultimele decenii, așa că am acționat", a declarat el.
Unii și-au exprimat îngrijorarea că atacurile riscă să inflameze tensiunile din Orientul Mijlociu.
Liderul SNP Westminster, Stephen Flynn, l-a întrebat pe Sunak "ce urmează".
"Cât de departe este dispus să meargă în legătură cu acțiunea militară? Pentru că nu putem avea o escaladare care să ducă la o mai mare instabilitate regională", a spus el.
Primul ministru a declarat că acțiunea a fost limitată, dar că guvernul "nu va ezita să ne protejeze securitatea și interesele, acolo unde este necesar".
"Evident, nu voi specula cu privire la acțiunile viitoare", a spus Sunak.
"Ceea ce am efectuat a fost conceput ca o acțiune unică, limitată și, desigur, sperăm că Houthis vor face acum un pas înapoi și vor pune capăt atacurilor lor nesăbuite și destabilizatoare, dar, desigur, nu vom ezita să ne protejăm securitatea și interesele, acolo unde este necesar, și, desigur, vom urma procedurile corecte, așa cum cred că am făcut-o în acest caz", a afirmat prim ministrul.
Un purtător de cuvânt al forțelor armate yemenite din nordul Yemenului, controlat de Houthi, a declarat, într-o declarație televizată, că bombardamentele "nu vor rămâne fără răspuns și nepedepsite".
De asemenea, aceștia au făcut legătura între lovituri și războiul în curs de desfășurare dintre Israel și Hamas, spunând că nu va descuraja sprijinul lor pentru palestinieni.
Însă Sunak a declarat că decizia Marii Britanii de a participa la lovituri nu are "nicio legătură" cu conflictul dintre Israel și Hamas, precum și cu războiul civil din Yemen.
Ca răspuns la o întrebare din partea deputatului laburist Apsana Begum, care a citat un sondaj recent ce arată că majoritatea britanicilor "doresc o încetare a focului în Israel-Gaza", premierul a declarat: "Nu ar trebui să ne lăsăm păcăliți de povestea lor [a rebelilor Houthi], conform căreia este vorba despre Israel și Gaza. Ei vizează nave din întreaga lume. Este un răspuns direct la atacurile Houthis asupra transportului maritim internațional".
În timpul declarației sale în fața parlamentarilor, Sunak a fost presat să se angajeze să facă investiții militare mai mari.
În timpul declarației sale în fața parlamentarilor, Sunak a fost presat să se angajeze să facă investiții militare mai mari - inclusiv de Sir Julian Lewis, președintele conservator al Comisiei pentru informații și securitate din parlament, și de Richard Drax, parlamentarul conservator pentru South Dorset, care a declarat că apărarea "are nevoie de mult mai mulți bani - mai mult de 2,5%" din PIB.
În prezent, Marea Britanie cheltuiește anual 2% din PIB pentru apărare, dar premierul a declarat că intenționează să crească acest procent la 2,5% pe termen lung, conform Sky News.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu