ROBOR iar crește. Avertismentul guvernatorului BNR către bănci pare că a expirat
Indicele ROBOR la 3 luni a crescut din nou. La ce valoare a ajuns de această dată.
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut luni la 8,19% pe an, de la 8,18% pe an, vineri, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR), scrie Agerpres.
La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 8,30% pe an, de la 8,29% pe an anterior, iar ROBOR la 12 luni a rămas la nivelul de vineri, de 8,41% pe an.
În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 4,06% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul II 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 2,65%.
În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19/2019 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.
Amintim că după ce guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a transmis, într-o declarație publică, că băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul, dobânda a început să scadă, asta până recent, când și-a reluat vertiginos ascensiunea.
Citește aici: Mugur Isărescu: Băncile au cam sărit calul cu ROBOR / video
Citește și:
România, printre cele 18 ţări UE cu o inflaţie de două cifre în luna septembrie
Comparativ cu luna august, rata anuală a inflaţiei a scăzut în şase state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în alte 20 de state membre, inclusiv în România, de la 13,3% până la 13,4%.
Nu mai puţin de 18 state membre, printre care se numără şi România, au înregistrat în luna septembrie o rată anuală a inflaţiei mai mare de 10%. Ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei în luna septembrie au fost Franţa (6,2%), Malta (7,4%) şi Finlanda (8,4%).
În luna septembrie 2021, rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a fost de 3,6% iar în România a fost de 5,2%. În zona euro, rata anuală a inflaţiei a crescut de la 9,1% în luna august, până la 9,9% în luna septembrie. În urmă cu un an, rata inflaţiei în zona euro era de 3,4%.
Pentru statele din zona euro, cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor a venit din partea energiei, unde s-a înregistrat o creştere de 4,19 puncte procentuale, urmată de preţurile la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări care au crescut cu 2,47 puncte procentuale şi preţurile la servicii care au înregistrat un avans de 1,80 puncte procentuale.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,88% în luna septembrie a acestui an, de la 15,32% în august, în condiţiile în care preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 19,12%, cele ale mărfurilor nealimentare au fost mai mari cu 16,61%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 8%.
Rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit, au susţinut reprezentanţii Băncii Naţionale a României, într-un comunicat transmis în data de 5 octombrie 2022. În luna august, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, anunţa că prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an este estimată la 13,9%, iar pentru finalul lui 2023 la 7,5%.
Fondul Monetar Internaţional a revizuit semnificativ în creştere estimările privind avansul preţurilor de consum în România pentru acest an, de la 9,3% până la 13,3%, arată cel mai nou raport 'World Economic Outlook', publicat de instituţia financiară internaţională.
Când vine vorba de rata inflaţiei la finalul anului, FMI prognozează că, la sfârşitul acestui an, preţurile de consum din România vor afişa o creştere de 14,7%, urmând ca la finele lui 2023 să se reducă până la 7,7%.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Cum poate suna anunțul decesului în cazul celor patru președinți: Iliescu, Constantinescu, Băsescu și Iohannis de Val Vâlcu
