LIVE  România va intra complet în Spațiul Schengen. S-a votat în Consiliul JAI. Victoria lui Predoiu

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat votul acordat României și Bulgariei printr-un mesaj postat pe X.

Fully in Schengen - where you belong.

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) December 12, 2024

Președintele Klaus Iohannis declară, despre acceptarea completă a României în Spațiul Schengen, că: "România este în Schengen cu drepturi depline! În această dimineață, la Bruxelles, a fost luată decizia privind aderarea țării noastre și cu frontierele terestre la spațiul Schengen, cu aplicare din 1 ianuarie 2025, o decizie așteptată prea mult timp de către noi toți".

"(...) Eliminarea controalelor la frontierele interne înseamnă circulație mai rapidă și mai simplă pentru cei care călătoresc, timpul petrecut la granițe va fi considerabil redus, iar costurile logistice pentru companii vor scădea, ceea ce va crește rapid competitivitatea produselor și a serviciilor românești pe piața europeană.

În același timp, crește considerabil și atractivitatea României pentru investitorii străini, care vor vedea un avantaj comercial în conectivitatea sporită a țării noastre. Apartenența deplină la spațiul Schengen consolidează, așadar, poziția strategică a României ca poartă între Estul și Vestul Europei.

Aderarea la spațiul Schengen a reprezentat un obiectiv strategic important pentru țara noastră. De-a lungul timpului, au existat o serie de obstacole, în ciuda faptului că România este de mult timp pregătită tehnic pentru a respecta exigențele Schegen (...)", a mai spus președintele Klaus Iohannis.

"Sigur că Uniunea Europeană poate să funcționeze mai bine și evident că politicienii români trebuie să fie încă și mai implicați pentru a obține pentru țara noastră cât mai multe beneficii care rezultă din apartenența noastră europeană.

Dar, de câte ori ne gândim la o viață mai bună și la un trai mai prosper, ne gândim la cum arată viața într-o țară occidentală, și de multe ori auzim sloganul „vrem o țară ca afară”. Ne dorim mai multe libertăți, nu mai multe restricții, ne dorim mai multă libertate de opinie, nu mai puțină", adaugă Klaus Iohannis.

***

Premierul Marcel Ciolacu a reacționat pe X: "România aderă pe deplin la zona Schengen începând cu 1 ianuarie 2025, în urma deciziei de astăzi a Consiliului JAI. Un beneficiu major pentru economia noastră şi călătorii mai rapide acasă pentru milioanele de români care locuiesc şi călătoresc în UE", spune acesta.

#Romania fully accedes to the #Schengen area starting January 1st 2025, following today’s #JHA ???????? decision.
A major benefit for our ???????? economy and faster journeys home for the millions of Romanians living and traveling in the #EU.#WeAreSchengen

— Marcel Ciolacu (@CiolacuMarcel) December 12, 2024

"România va fi membru cu drepturi depline în spațiul Schengen, începând cu 1 ianuarie 2025. Este o decizie istorică, care a fost luată în urmă cu puțin timp, la Consiliul JAI reunit la Bruxelles. Aceasta este, de fapt, o victorie a dreptății și a demnității naționale și un semnal clar că nu vom accepta vreodată să fim cetățeni de mâna a doua în Europa. Este, înainte de toate, un triumf al tuturor românilor, indiferent de opțiunea politică sau de situația socială. Este o victorie a muncii în echipă, pentru binele României.

Până în acest moment au intervenit lideri de opinie din țară și din străinătate, personalități publice, oameni obișnuiți, alături de miniștri, diplomați, parlamentari și tehnicieni din zeci de instituții. Pentru companiile românești care fac afaceri cu parteneri din statele europene, eliminarea controalelor va facilita comerțul și va reduce costurile logistice

Asta înseamnă că mărfurile românești vor deveni mai competitive, ceea ce va stimula economia și va crea noi oportunități de afaceri și locuri de muncă. Iar pentru români, această decizie aduce beneficii concrete și imediate, mai ales pentru cei din diaspora, care călătoresc frecvent în România, în special în perioada sărbătorilor. Nu se va mai sta zeci de ore la frontiere, ci se va circula liber, fără controale suplimentare. Asta înseamnă mai mult timp petrecut cu familiile și mai puțin stres în călătorii", a declarat premierul Marcel Ciolacu.

***

Aderarea deplină a României la spaţiul Schengen este "o decizie mult aşteptată în beneficiul cetăţenilor şi economiei", a afirmat, joi, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu.

"România este membru deplin Schengen! Controalele la frontierele terestre vor fi ridicate începând cu 1 ianuarie 2025 - o decizie mult aşteptată în beneficiul cetăţenilor şi economiei României. Eforturile îndelungate ale României au fost recunoscute şi răsplătite", a scris şefa diplomaţiei române, pe platforma X.

***

Alina Gorghiu, ministra Justiției, a scris pe o rețea socială că:  "România este în Schengen cu drepturi depline. Am muncit mult, am așteptat mult. Suntem însă aici, după un mare efort de țară! Și îmi doresc să ne putem bucura de această realizare!"

"Consiliul Justiție și Afaceri Interne a votat, iar de la 1 ianuarie 2025, în câteva zile practic, România devine membru deplin al spațiului Schengen. Românii merită acest moment.Asta se întâmplă când ai o clasă politică pro-europeană. Îți atingi obiectivele strategice. România va avea parte de creștere economică, iar cetățenii vor putea călători mai ușor în Europa. UE va fi mai puternică cu România în Schengen. Țara noastră a dovedit, în toate crizele multiple cu care ne-am confruntat, că e un partener de încredere", a mai scris Alina Gorghiu.

***

Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, a declarat, joi, că intrarea României în spaţiul Schengen este o victorie a întregii naţiuni şi este un moment care reflectă "maturitatea şi determinarea" ţării noastre de a-şi consolida locul în Europa, menţionând că preşedintele Klaus Iohannis a avut o contribuţie esenţială.

"Astăzi este o zi istorică pentru România! După ani de eforturi susţinute şi negocieri intense, ţara noastră a intrat oficial în spaţiul Schengen. Este o victorie a întregii naţiuni, dar şi un moment care reflectă maturitatea şi determinarea României de a-şi consolida locul în Europa. Aderarea la Schengen nu este doar un succes diplomatic, ci şi o realizare concretă cu impact direct pentru fiecare român. Libertatea de circulaţie, facilitarea comerţului, întărirea economiei şi eliminarea controalelor la graniţe sunt doar câteva dintre beneficiile care vor aduce schimbări în viaţa noastră de zi cu zi", a scris Ciucă pe Facebook.

El a menţionat că "acest succes nu ar fi fost posibil fără o muncă de echipă exemplară'. 'Preşedintele Klaus Iohannis a avut o contribuţie esenţială, prin susţinerea fermă şi constantă a acestui obiectiv strategic. Implicarea instituţiilor cheie - Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Afacerilor Externe, ambele conduse de oameni dedicaţi din echipa liberală, iar aici îi menţionez pe Cătălin Predoiu şi Luminiţa Odobescu - a fost esenţială pentru a demonstra că România îşi îndeplineşte toate angajamentele europene", a adăugat Nicolae Ciucă.

Inquam Photos / George Călin

***

"Miniștrii de interne tocmai au adoptat o decizie de ridicare a controalelor la frontierele terestre interne cu și între Bulgaria și România începând cu 1 ianuarie 2025. O mare victorie pentru Bulgaria, România și întreaga Europă!", a anunțat președinția maghiară a UE.

***

"România și Bulgaria vor intra complet în Schengen de la 1 ianuarie 2025", a anunțat și Roberta Metsola, președintele Paramentului European pe X.

It’s done. It’s decided. It’s deserved.

Romania & Bulgaria will fully join Schengen on 1 January 2025.

Congratulations to the people of both countries who have worked hard and long for this.

A stronger Schengen signifies a safer & more united Europe.#StrongerTogether ???????????????????????? pic.twitter.com/lcgMFCWK69

— Roberta Metsola (@EP_President) December 12, 2024

***

Bogdan Chirieac a reacționat: "Anul trecut, specialiștii calculau că intrarea în spațiul Schengen terestru va aduce peste 2 miliarde de euro la produsul intern brut al României. Probabil că aceasta este cifra, dacă nu chiar mai mare, în această zonă. Plus, sigur, timpul, nervii, vă dați seama, nu sunt doar turiștii - sunt sutele de mii de camioane, milioanele de camioane care intră și ies din România anual și se aduc în Europa. E o realizare extraordinară și meritul principal este al ministrului de Interne Cătălin Predoiu, care a luat această chestiune de unde era acum 2 ani de zile când eram praf cu Schengen-ul și a luat-o pas cu pas", spune Bogdan Chirieac.

Întâi cu Schengen aerian și maritim, acum cu Schengen terestru, contacte personale, relații cu cancelarul Nehammer, cu ministrul de Interne Gerhard Karner. Multă lume va băga capul în poză. El a fost sprijinit și de premierul Marcel Ciolacu, dar meritul fundamental este al lui Cătălin Predoiu", adaugă Bogdan Chirieac.

***

Ungaria a pus pe ordinea de zi a Consiliului JAI din 12 decembrie 2024 aderarea completă la Schengen a României şi Bulgariei, după o întâlnire informală între miniştrii afacerilor interne din România, Bulgaria, Ungaria şi Austria, desfăşurată la Budapesta, în 22 noiembrie.

În data de 9 decembrie, ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, a avut o discuţie, prin videoconferinţă, cu omologul ungar, Sandor Pinter, pentru pregătirea reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din data de 12 decembrie. "Demnitarul român a prezentat, pe scurt, măsurile aflate în implementare la nivelul autorităţilor române, pentru pregătirea celei de-a doua etape - aderarea la spaţiul Schengen cu frontierele terestre", conform unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne transmis Agerpres. Potrivit MAI, în contextul deciziei autorităţilor ungare de a efectua, în perioada sărbătorilor de iarnă, verificări ţintite la frontiera comună, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene, cei doi miniştri au analizat aceste aspecte din perspectiva circulaţiei transfrontaliere a cetăţenilor români în perioada următoare. Cătălin Predoiu a apreciat, în cadrul discuţiei, susţinerea "constantă" şi "activă" a Preşedinţiei ungare a Consiliului pentru finalizarea dosarului Schengen.

Miniştrii de interne ai UE vor face, de asemenea, un bilanţ al situaţiei generale a spaţiului Schengen. Miniştrii vor desfăşura în special un schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a priorităţilor ciclului anual al Consiliului Schengen. Discuţia se va axa şi pe creşterea securităţii generale prin digitalizare.

În ceea ce priveşte sistemele informatice pentru asigurarea respectării legii, Comisia şi eu-LISA (agenţie a UE responsabilă cu gestionarea sistemelor informatice în domeniul securităţii şi justiţiei) vor informa miniştrii cu privire la calea de urmat în ceea ce priveşte începerea funcţionării Sistemului de intrare/ieşire (EES). EES este un sistem informatic automat pentru înregistrarea resortisanţilor ţărilor terţe care călătoresc în scopul unei şederi scurte. În cadrul noului sistem, poliţia de frontieră va scana amprentele digitale sau va face fotografii persoanelor care trec frontiera pentru prima dată. Aceste informaţii vor fi înregistrate într-un fişier digital. În cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 10-11 octombrie 2024, Comisia a informat miniştrii cu privire la planurile sale de implementare treptată a EES.

Referitor la subiectul azil şi migraţie, Comisia va prezenta informaţii actualizate cu privire la punerea în aplicare a pactului privind migraţia şi azilul, un set de acte legislative ale UE care au fost adoptate în mai 2024. Statele membre şi Comisia iau în prezent măsuri pregătitoare pentru ca aceste legi să se aplice începând din iunie 2026. Setul de norme cuprinse în pact va contribui la gestionarea sosirilor în mod ordonat, la crearea de proceduri eficiente şi uniforme şi la asigurarea unei repartizări echitabile a sarcinilor între statele membre. Dimensiunea externă a abordării provocărilor legate de migraţie va fi discutată în cadrul unui prânz de lucru.

În domeniul securităţii interne, Consiliul consultativ pentru informaţii va prezenta situaţia actuală a ameninţărilor. Prezentarea va fi urmată de un raport al preşedinţiei privind progresele înregistrate în lupta împotriva traficului de droguri şi a criminalităţii organizate. De asemenea, miniştrii vor avea un schimb de opinii cu privire la raportul final al Grupului la nivel înalt privind accesul la date pentru o asigurare eficace a respectării legii. La reuniunea JAI din luna iunie 2024, Consiliul a salutat cele 42 de recomandări ale grupului privind accesul la date.

De asemenea, preşedinţia ungară va informa miniştrii cu privire la situaţia actuală a orientărilor strategice pentru planificarea legislativă şi operaţională în spaţiul de libertate, securitate şi justiţie. Orientările strategice prevăzute în tratat reprezintă un instrument important pentru conturarea direcţiei politicii UE în spaţiul de libertate, securitate şi justiţie şi oferă cadrul pentru punerea în aplicare a aspectelor relevante ale Agendei strategice a UE pentru perioada 2024-2029.

Nu în ultimul rând, preşedinţia ungară a Uniunii va urmări să ajungă la o abordare generală (poziţia comună a statelor membre) cu privire la o propunere legislativă de combatere a abuzului sexual asupra copiilor. Această propunere de act legislativ va impune întreprinderilor din domeniul internetului obligaţia de a alerta autorităţile cu privire la abuzul sexual online asupra copiilor detectat pe platformele lor. Un centru al UE a cărui înfiinţare este planificată ar urma să sprijine autorităţile care acţionează în urma rapoartelor privind abuzurile sexuale asupra copiilor şi ar urma să colecteze şi să partajeze expertiză şi bune practici în materie de prevenire şi de sprijinire a victimelor.

***

Anterioara reuniune a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne a Uniunii Europene a avut loc în zilele de 10-11 octombrie 2024. Preşedinţia ungară a Uniunii a prezentat, în context, un raport cu privire la stadiul punerii în aplicare integrale a acquis-ului Schengen în Bulgaria şi România, ţări pentru care controalele la frontierele maritime şi aeriene au fost eliminate la 31 martie 2024.

***

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele 10 formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia), scrie https://data.consilium.europa.eu/.

În cadrul reuniunilor, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice.

***

Aderarea deplină a României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen este un moment istoric, a declarat joi presei, la Bruxelles, noul comisar european pentru afaceri interne, Magnus Brunner, care a subliniat în acelaşi timp că UE trebuie să lucreze la îmbunătăţirea securităţii în spaţiul european în general, inclusiv printr-o mai bună protecţie a frontierelor externe.

Declaraţia a fost făcută înaintea unei reuniuni a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne în care s-a votat aderarea României şi Bulgariei la Schengen cu frontierele terestre.

"Este primul meu consiliu astăzi în calitate de nou comisar. Aştept cu nerăbdare, desigur, discuţiile cu prietenii mei din toate statele membre. Avem o mulţime de subiecte presante, desigur, pe care trebuie să le discutăm. Lumea se mişcă în fiecare zi, dar avem câteva chestiuni pozitive astăzi. Schengen va juca un rol important astăzi, pentru că România şi Bulgaria vor intra în Spaţiul Schengen, un moment istoric, aş spune", a afirmat comisarul european pentru afaceri interne şi migraţie.

"Spaţiul Schengen este unul dintre cele mai bune lucruri ale Uniunii Europene, împreună cu zona euro şi piaţa internă. Bineînţeles că sunt foarte fericit că România şi Bulgaria se vor alătura astăzi", a adăugat el.

***

"Şedinţa de astăzi este una dintre cele mai importante, dacă nu cea mai importantă, sper, ultima bătălie pentru intrarea în spaţiul Schengen. Este o şedinţă importantă, o şedinţă în care se vor discuta multe lucruri. Nu este nimic încheiat până când decizia nu va fi luată. Am muncit din greu să ajungem aici. Am muncit în teren, la frontiere, în cancelariile diplomatice, am muncit cu gândul permanent la cetăţenii români care merită intrarea în spaţiul Schengen", a declarat ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, pentru jurnaliştii români.

"Am avut permanent în gândul nostru cozile interminabile de la frontieră, transportatorii care suferă pierderi, momentele de tensiune, de dezamăgire uneori pe care cetăţenii români le-au încercat. Am invocat de multe ori în discuţiile noastre aceste lucruri importante şi sunt absolut convins că ele au avut efect în dezbaterile pe care le-am avut", a adăugat ministrul Predoiu.

El a ţinut să-i asigure pe toţi cetăţenii români că "am făcut tot ce ţine de noi pentru a avea un rezultat pozitiv astăzi şi intrăm în sală determinaţi să obţinem acest rezultat".

"Vrem să intrăm în Schengen, suntem pregătiţi să intrăm în Schengen şi vrem ca acest lucru să se întâmple astăzi, în această şedinţă", a mai transmis Predoiu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News