România a intuit că Rusia va ataca după ce se va ridica de la pământ. „În 2004 am câștigat bătălia pentru NATO, nu a fost norocul geografiei”
Federația Rusă a început anii 1990 ca moștenitoare a unui imperiu sovietic prăbușit, înfrântă de Occident în Războiul Rece și într-o severă criză socială și economică. În tot acest climat existau speranțe cu privire la perspectiva occidentalizării și democratizării Rusiei.
Ajuns la putere în 1999, regimul condus de Vladimir Putin deși a avut o relație încordată cu Occidentul, s-a prezentat ca un partener al acestuia. Nu a durat mult și Federația Rusă a renunțat la masca pe care o purta. După invadarea Georgiei (2008) și după a doua „descălecare” a lui Putin (2012) și cu precădere după valul masiv de proteste, retorica anti-occidentală a Moscovei a fost dusă la paroxism.
În 1980 era lansat filmul rusesc „Moscova nu crede în lacrimi”, care câștiga un an mai târziu Oscarul. Titlul filmului a devenit o expresie celebră care azi se potrivește cu situația geopolitică a anilor 2000.
România a fost printre statele care nu au crezut în lacrimile Moscovei imediat după prăbușirea URSS.
„În 2004 România a câștigat bătălia pentru NATO, nu a fost doar alegerea geografiei”
Ioan Mircea Paşcu, fost ministru al Apărării în România (2000 - 2004) și ulterior vicepreședinte al Parlamentului European, a abordat subiectul aderării României la NATO în cadrul emisiunii „Pe Plan Extern”, difuzată de DefenseRomania săptămânal vineri de la ora 11:00.
Fostul ministru al Apărării a precizat că România a intuit că Federația Rusă va redeveni agresivă după ce își va reveni din șocul prăbușirii URSS și spune că în perioada respectivă a fost o adevărată bătălie pentru aderarea României la NATO, respingând ferm teza potrivit căreia doar geografia ne-a adus integrare în Alianță.
„Nu suntem doar norocoși (n.r. - că ne-am integrat în NATO) pentru că noi am plănuit aceste lucruri. Vă spun din perspectiva unui om care a participat la acest efort dintr-o poziție importantă că exact acesta era scenariul pe care îl aveam în cap atunci când ne băteam pentru NATO: Rusia se reface și redevine agresivă iar România trebuie să fie la adăpost.
Eu am scris o carte de memorii cu privire la acest efort de integrare. Ea se intitulează Bătălia pentru NATO. Pentru că a fost o adevărată bătălie pentru a intra în Alianță”, a precizat Mircea Ioan Pașcu, pentru DefenseRomania.
Aderarea României la NATO, una din cele mai importante decizii de politică externă din istoria țării noastre
La 26 ianuarie 1994, România a fost prima ţară din fostul lagăr comunist care a semnat Parteneriatul pentru Pace, un cadru de cooperare al statelor care nu sunt membre ale Alianţei cu organizaţia iar în aprilie 1997, Parlamentul României a adoptat în unanimitate un mesaj adresat celor 16 state membre NATO prin care se solicita o decizie favorabilă României.
La Praga, în 2002, au fost trimise invitațiile de aderare pentru șapte state candidate, inclusiv România iar în 2003 a fost semnat Protocolul de Aderare la NATO.
Pe data de 18 februarie 2004 plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a votat în unanimitate proiectul privind aderarea României la Alianța Nord Atlantică. Pe data de 3 martie 2004 proiectul legislativ a fost publicat în Monitorul Oficial iar pe 4 martie documentul de Ion Iliescu, pe atunci președintele României, amintește un documentar privind aderarea, al agenției naționale Agerpres. Ulterior, în cadrul unei ceremonii solemne a fost depus de premierul Adrian Năstase la depozitarul Tratatului, guvernul Statelor Unite ale Americii la data de 29 martie 2004. Din acest moment, România a devenit stat membru cu drepturi depline al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
