România, adoptare euro. Isărescu: Nu suntem sceptici
România nu este sceptică în privinţa adoptării euro, ci încercăm să fim realişti şi să asigurăm un interval de timp pentru acest moment, a declarat, joi, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul unei conferinţe de specialitate.
"Cu privire la diferenţele existente între strategiile ţărilor, pentru unii ar putea fi uimitor că Bulgaria se gândeşte să adere la euro mai repede decât România, Ungaria, Polonia sau Cehia. Este adevărat că aceste ţări vecine au multe în comun. Dar există şi un lucru care le diferenţiază. Şi acesta nu este doar fluviul Dunărea, dacă vorbim despre România şi Bulgaria. Bulgaria are un Consiliu monetar şi este natural pentru Bulgaria să se gândească la aderarea la zona euro. Adoptarea acestui mecanism, în urmă cu peste două decenii, înseamnă că mai mult de jumătate din paşii spre aderarea la euro au fost făcuţi.
Practic, un Consiliu monetar înseamnă că ai un curs de schimb fix. În contrast, România are un curs de schimb flexibil şi un regim de ţintire directă a inflaţiei, la fel ca şi Polonia, Ungaria şi Cehia. De aceea abordarea este diferită. Aceasta nu înseamnă că România, Ungaria sau Polonia sunt sceptice cu privire la adoptarea euro. Cel puţin în cazul nostru, nu suntem sceptici. Încercăm să fim realişti. Este nevoie de o abordare comprehensivă înseamnă să asigurăm un interval de timp adecvat pentru acest moment şi aderarea cu succes la zona euro", a spus Isărescu.
Adoptarea monedei euro de către noile state membre reprezintă o chestiune de "când", nu de "dacă"
"Adoptarea euro de către noile state membre este o chestiune de când, nu dacă. Pentru că nu au, sau noi, România, nu avem o clauză de tip "opt out" (o "clauză de neparticipare' care le permite unor state să rămână în afara zonei euro, n.r.). Angajamentul de aderare la zona euro este de netăgăduit, dar modul în care procesul complex în care procesul de convergenţă economică este derulat rămâne în mare parte la latitudinea autorităţilor din statele candidate. În acest context, abordarea a variat atât de-a lungul timpului, cât şi în rândul statelor. La scurt timp după aderarea noilor state membre la Uniunea Europeană, datele asumate pentru aderarea la zona euro erau foarte ambiţioase pentru noi toţi.
De asemenea, îndeplinirea unora dintre criteriile din Tratatul de la Maastricht erau încă departe, la acel moment. O abordare mai prudentă dezvoltată între timp nu indică neapărat o inabilitate sau dificultăţi în îndeplinirea criteriilor nominale de convergenţă ci mai degrabă arată, în special după debutul crizei mondiale, când unele din beneficiile adoptării euro s-au diminuat, de ce costurile asociate au devenit din ce în ce mai vizibile. De aceea suntem într-o abordare mai comprehensivă cu privire la procesul de aderare la euro", a subliniat oficialul BNR.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
