România are nevoie urgentă de reaplicarea lărgită a timbrului monumentelor istorice, amputat drastic în 2009
În fiecare an, data de 18 aprilie este dedicată Patrimoniului. Ziua Mondială a Monumentelor și Siturilor a fost stabilită de UNESCO în 1983 pentru atragerea interesului publicului în vederea protejării patrimoniului arhitectural. Anul acesta subiectul Zilei Mondiale a Monumentelor și Siturilor este Patrimoniul Educației.
România are în prezent un total de 30.204 de monumente istorice înregistrate. Dintre acestea, un număr de 6845 ansambluri și situri istorice sunt de valoare națională si universală. Regimul acestora de proprietate diferă, fiind de stat, privat sau mixt.
În ceea ce privește starea de conservare, aceasta diferă de la un județ la altul și de la un monument la altul. Un număr atât de mare de obiective, atât de diferite între ele, din toate punctele de vedere, este extrem de dificil de conservat și restaurat, chiar și pentru state cu o situație economică mai bună.
Există în prezent un număr de 31 de monumentele istorice românești care fac parte din Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, înscrise între anii 1993-2010. Astfel, 8 biserici pictate din Moldova, 7 sate cu biserici fortificate din Transilvania, 6 cetăți dacice din Munții Orăștiei, 8 biserici de lemn din Maramureș, Mânăstirea Hurezi și Centrul Istoric Sighișoara. Există, de asemenea, 10 obiective ce își așteaptă rândul pentru a fi înregistrate în patrimoniul UNESCO.
Institutului Național al Patrimoniului, instituția care gestionează și finanțează întreaga politică în domeniul patrimoniului, i-au fost diminuate dramatic fondurile începând cu 2009 printr-un act normativ, care a restrâns semnificativ aplicarea timbrului monumentelor istorice. Acesta era în cuantum de 2% din valoarea încasărilor din jocurile de noroc, loterie și activități specifice cazinourilor. După 2009, acesta se aplică doar câtorva categorii, în special organizatorilor de evenimente artistice.
Cu ajutorul acestor fonduri, Institutul Național al Patrimoniului a reușit în perioada 2006-2009 să strângă peste 14 milioane de euro, fonduri cu care s-au început sau finalizat lucrările de reabilitare pentru aproape 30 de monumente istorice, multe dintre ele aflate într-o stare avansată de degradare.
Majoritatea țărilor europene alocă procente importante din jocurile de noroc, inclusiv Loterie, prin legi clare și cu vechime: Anglia (Heritage Lottery Fund), Franța (La Francaise des jeux), Italia, Olanda, Suedia (Svenska Spel) sau Ungaria.
“România a pierdut enorm după 2009 în privința finanțării patrimoniului. Guvernul condus de Emil Boc, cu concursul domnului ministru de atunci, Theodor Paleologu, care nu s-a implicat deloc în problemă, și încălcând grav normele Comisiei Europene, a lăsat patrimoniul național fără cea mai importantă sursă de finanțare. Timbrul monumentelor istorice care venea în principal de la Loterie, cazinouri și jocurile de noroc a fost amputat drastic. INP a pierdut 97% din fondurile care veneau de aici. Acum nu mai încasăm mare lucru pentru că organizatorii de evenimente artistice nu raportează și nici nu se pot compara, ca venituri, cu operatorii mai sus menționați. Nicăieri în Europa nu s-a întâmplat așa ceva. INP face acum eforturi pentru reaplicarea lărgită a timbrului, așa cum a fost în perioada 2006-2009; nu am mai fi dependenți de bugetul de stat, ne-am putea astfel autofinanța, statul ar fi degrevat de o cheltuială importantă” a declarat Alexandru MURARU, directorul general al Institutului Național al Patrimoniului.
Informații de background
Institutul Național al Patrimoniului este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. INP este condus de un director general, care este și președintele consiliului de administrație și care coordonează întreaga activitate a instituției. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanțează, prin acordarea de credite, obținute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituția are numeroase atribuții în privința protejării și promovării monumentalelor istorice naționale, cât a celor incluse în lista patrimoniului mondial, fiind în acest sens și punctul de contact național UNESCO. În același timp, INP dezvoltă programe și proiecte naționale și europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice și editează numeroase lucrări și publicații periodice în domeniu.
Prima instituție care a avut ca obiect evidența și cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta și-a schimbat denumirea, structura și arhitectura instituțională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist și după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca președinți personalități marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940), N. Ghika-Budești, Ștefan Balș, Arthur Verona, Horia Teodoru ș.a.
Institutul National al Patrimoniului
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
