COVID-19 a produs pagube majore în economia celor mai mari țări din lume. Iată ce spune Cristian Hostiuc și care sunt punctele tari și cele slabe ale României, în această criză economică istorică.
Pandemia de COVID-19 a băgat cele mai mari țări ale lumii în cea mai violentă criză economică din istorie. În ceea ce privește România, Cristian Hostiuc, director editorial zf.ro, este de părere că "avem nevoie de lideri cu un plan de ţară, nu de un cor de bocitoare din mediul politic, dar şi din business". Mai mult, "încă o lună în care economia este blocată înseamnă încă 15 miliarde de euro şi încă 200.000 de oameni care rămân fără un loc de muncă, pe lângă 1 milion de oameni în şomaj tehnic".
Potrivit Ziarului Financiar România a intrat în această criză cu zece puncte slabe și opt puncte tari.
1. Creanţele comerciale, adică datoriile companiile către furnizori sunt de 3 ori mai mari decât creditele bancare. În criza precedentă de acum 10 ani, creditele bancare erau mai mari decât creanţele comerciale, dar acum situaţia este total schimbată.
2. Lipsa încrederii între companii, între parteneri pentru relaţiile comerciale viitoare. Piaţa românească va fi dominată de o lipsă totală de încredere între firme, nimeni nu mai preia comenzi sau nu livrează marfa fără bani înainte, fără un avans. Acest lucru va bloca întreaga economie, pentru că nimeni nu are lichidităţi să plătească produsele şi serviciile înainte.
3. Bugetul statului este slab, iar lipsa încasărilor ar putea să ducă la decizii extreme.
4. Cine va finanţa deficitul bugetar de 75 de miliarde de lei - peste 13 miliarde de euro - din acest an, dar şi deficitele din anii următori. Pieţele externe de-abia aşteaptă să prindă România într-o poziţie slabă, de a avea nevoie de bani, pentru a cere dobânzi mai mari. Dobânzile mai mari la care se împrumută statul înseamnă şi dobânzi mai mari pe care le vor plăti companiile şi persoanele fizice.
5. Sistemul bancar are o prezenţă slabă în economie, cu o pondere de numai 40% din PIB, ceea ce arată o lipsă de oxigen în business, în special la nivelul companiilor româneşti.
6. Businessul din România este dependent de multinaţionale, care controlează 50% din cifra de afaceri totală. Top 1.000 de companii din România, din care 85% sunt multinaţionale, controlează 47% din businessul total din economie de peste 350 de miliarde de euro, iar restul de 540.000 de companii, din care majoritatea covârşitoare sunt româneşti, se bat pe 53%.
7. Antreprenorii români sunt slab capitalizaţi, iar dacă au ceva bani, mai degrabă îi ţin în Elveţia decât să-i rişte într-o economie aflată în criză. România are deja peste 200.000 de contracte de muncă închise. Nicio firmă românească nu-şi poate susţine angajaţii pe o perioadă mai mare de 2 luni.
8. Economia României nu poate plăti salarii mai mari, pentru că are o valoare adăugată mică.
9. România, guvernul, nu au un plan major de relansare economică de care să se agaţe. În ultimii 20 de ani, România a trăit din planul intrării în Uniunea Europeană şi NATO, care ne-a adus investiţii străine de 75 de miliarde de euro, ceea ce a antrenat şi investiţii româneşti cam de aceeaşi valoare astfel încât, în final, PIB-ul a crescut de 5 ori, iar salariile au crescut de 5-7 ori.
10. România are un stat birocratic, anchilozat, condus de neamuri, o administraţie fanariotă cu salarii mari şi cu un personal fără număr. România are 1,2 milioane de angajaţi la stat, iar factura anuală este de 102 miliarde de lei, adică 20 de miliarde de euro, pe care trebuie să o plătească sectorul privat, unde salariile angajaţilor sunt chiar mai mici.
1. România are cel mai ridicat nivel de proprietate din Uniunea Europeană, 95% dintre români fiind proprietari de case şi locuinţe. Acesta este cel mai important atu al românilor, care îi va ajuta să treacă orice criză.
2. Preţul locuinţelor este în continuare mic, iar achiziţia unui apartament nu reprezintă o povară imensă.
Chiar şi cu creşterile din ultimii cinci ani, preţul apartamentelor din România este în continuare mic comparativ cu salariul mediu. În ţările din jur, preţul locuinţelor este mult mai mare, dacă nu chiar dublu, iar salariile nu sunt în acelaşi raport.
3. Sistemul medical şi de educaţie este gratuit la stat. Chiar dacă sunt intens criticate, sistemul medical şi cel de educaţie din România sunt gratuite şi constituie un atu pentu confortul românilor. Toate aceste sisteme gratuite se văd cel mai bine în criză, când oamenii devin extrem de vulnerabili din punct de vedere financiar şi social.
4. România este o ţară industrială şi cu o forţă de muncă care se poate trezi dimineaţa să meargă la job. România este una dintre ţările cel mai industrializate ale Europei, ponderea industriei în PIB fiind de 25%, faţă de o medie europeană de 17%. În Transilvania ponderea industriei în economie este de 40%, acelaşi nivel ca în Germania.
5. România are în continuare resurse interne care, dacă ar fi exploatate, ar aduce creştere economică şi noi locuri de muncă. Agricultura, gazele şi energia de care dispune România trebuie doar exploatate şi pot produce instantaneu creştere economică, din care să fie plătite celelalte servicii. Agricultura, industria chimică, capacităţile energetice care trebuie înlocuite pot atrage zeci de miliarde de euro, din care pot să trăiască şi firmele româneşti.
6. Reţeaua naţională de internet şi viteza ridicată constituie un punct forte pentru România. Apariţia acestei crize şi trimiterea oamenilor să lucreze de acasă a scos în evidenţă reţeaua şi viteza de internet, care ar putea atrage în viitor noi proiecte în IT şi call-centere.
7. Băncile din România sunt bine capitalizate, iar raportul dintre creditele acordate şi depozitele atrase este de 70%. În criza de acum 10 ani, creditele depăşeau depozitele, raportul fiind de 120%, faţă de 70% cât este în prezent. În Europa, creditele acordate sunt de peste trei ori depozitele atrase.
8. BNR are credibilitate pentru a asigura stabilitatea cursului valutar leu/euro şi a menţine dobânzile la lei la un nivel scăzut.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu