România, cele mai importante momente din 2023. Ce trebuie să-și reamintească românii: Știrile anului în diplomație

Dosarul Schengen a fost linia directoare a politicii externe a României în 2023, care a trecut de la dezamăgirea generată de veto-ul Austriei din 2022, la poziţia tranşantă avută în ultimul Consiliul European, când a cerut Vienei un plan clar de aderare a ţării noastre la spaţiul european de liberă circulaţie.

Deşi înalţii oficiali austrieci au vehiculat că ar accepta România în spaţiul aerian Schengen, mesajul de la Bucureşti a fost că, în cazul în care această primă fază ar fi acceptată, trebuie să existe un plan al integrării complete, anume cea terestră, în 2024.

Dincolo de acest dosar, diplomaţia română a înregistrat victorii în dosare importante. România a fost declarată şi la Bucureşti şi la Chişinău ca fiind cel mai bun avocat al Republicii Moldova în parcursul său european. Consiliul European de la Bruxelles din decembrie a parafat acest lucru, prin decizia de începere a negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova şi Ucraina. Bucureştiul, prin vocea preşedintelui Klaus Iohannis, a reiterat susţinerea pentru ţara de peste Prut în noua etapă a drumului său european.

Anul 2023 a însemnat şi consolidarea parteneriatului cu ţara vecină aflată în război cu Federaţia Rusă - Ucraina. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost primit la Cotroceni în octombrie şi a afirmat că România a susţinut militar ţara sa, de la începerea agresiunii ruse, în primăvara anului trecut.

ŞTIRILE ANULUI ÎN DIPLOMAŢIE

IANUARIE

Ecourile veto-ului pe Schengen al Austriei

Aderarea la Schengen este o prioritate majoră pentru România, a declarat, pe 12 ianuarie, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, menţionând că ţara noastră contează pe sprijinul în acest dosar, în calitate de mediator, al Suediei care a preluat la 1 ianuarie Preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Şeful diplomaţiei române a amintit, în conferinţa de presă organizată de Ambasada Suediei la Bucureşti cu prilejul preluării Preşedinţiei Consiliului UE, maniera în care ţara noastră a gestionat situaţia creată de războiul din Ucraina, arătând că România a fost un "gardian de facto" al securităţii UE.

Cu o lună înainte, Aurescu a spus, într-un interviu acordat Agerpres, că veto-ul Austriei împotriva aderării României la spaţiul de liberă circulaţie europeană "rămâne unul nejustificat într-o Europă a principiilor şi cooperării cu bună-credinţă", adăugând că ţara noastră a beneficiat, în dosarul Schengen, de cel "mai puternic şi mai vocal sprijin".

FEBRUARIE

*Cutremur în Turcia şi Siria - România acordă sprijin umanitar în cele două ţări atât în ceea ce priveşte personalul medical, cât şi ajutoarele de urgenţă.

*A fost suspendată activitatea Centrului Rus pentru Cultură şi Ştiinţă din România - Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valeri Kuzmin, a fost convocat, la sediul MAE, pentru a fi notificat cu privire la decizia autorităţilor române de a suspenda activitatea Centrului Rus pentru Cultură şi Ştiinţă din România.

Potrivit unui comunicat al MAE, transmis AGERPRES, ambasadorului rus i-au fost reamintite situaţiile repetate în care Centrul "s-a angajat deliberat în acţiuni de prezentare distorsionată a realităţii şi a adevărului istoric la nivelul opiniei publice româneşti".

MARTIE

Pe 31 martie, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu a susţinut la reuniunea şefilor diplomaţiilor din ţările aliate membre ale Formatului Bucureşti 9 (B9), la Lodz (Polonia), consolidarea trupelor NATO, în special ale SUA, pe Flancul estic, apreciind că aceasta este "esenţială".

Aurescu a atras atenţia, atunci, că ameninţarea rusă afectează securitatea Flancului estic în integralitatea sa şi, prin urmare, este necesară, în oglindă, o viziune unitară la nivel aliat pentru asigurarea unei posturi de descurajare şi apărare adecvate.

APRILIE

România găzduieşte Platforma Crimeea, ministrul ucrainean de Externe pledează ca Marea Neagră să devină "o mare NATO"

"Marea Neagră este esenţială pentru ca întreaga Europă să fie un loc al păcii", a arătat Dmitro Kuleba pe 13 aprilie, subliniind că "este momentul ca Marea Neagră să devină ceea ce a devenit Marea Baltică - o mare NATO".

"Cazul Mării Negre este şi un exemplu de cât de repede se poate deteriora o situaţie, dacă ameninţările sunt neglijate. Ani de zile, Rusia (...) a militarizat (zona - n.r.) sub ochii noştri - Georgia, Ucraina, Siria şi din nou Ucraina. Moscova lansa atac după atac. Mulţi din Occident au ales să creadă că Rusia are propriul adevăr. Dar singurul adevăr este că Rusia s-a pregătit mereu pentru un război imperialist", a spus ministrul, într-o intervenţie online, în cadrul evenimentului.

MAI

România devine vocală privind necesitatea izolării Rusiei

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a participat, la finalul lunii, la Bruxelles, la Consiliul Afaceri Externe (CAE), context în care a accentuat necesitatea continuării izolării internaţionale a Rusiei şi a susţinut adoptarea cât mai rapidă a celui de-al 11-lea pachet de sancţiuni la adresa statului agresor.

El a evidenţiat atunci importanţa unei implementări eficiente a măsurilor restrictive adoptate până acum şi evitarea eludării acestora de către state terţe.

IUNIE

MAE cere ambasadei Rusiei să diminueze personalul de la Bucureşti

Federaţia Rusă este anunţată că trebuie să reducă numărul de posturi din România cu 51 de poziţii - adică cu 21 poziţii de diplomat şi cu 30 de poziţii de personal tehnico-administrativ, respectiv să reducă personalul aflat efectiv la post în ţara noastră cu 40 de persoane - adică cu 11 diplomaţi şi cu 29 de persoane aparţinând personalului tehnico-administrativ (diferenţa între numărul de posturi şi numărul personalului aflat efectiv la post se explică prin faptul că nu toate poziţiile de pe schema personalului rus din România sunt în prezent ocupate).

De la jumătatea lunii, funcţia de ministru al Afacerior Externe este preluată de Luminiţa Odobescu, în urma rotativei guvernamentale, Bogdan Aurescu revenind în calitatea de consilier prezidenţial.

IULIE

Viktor Orban vine la tradiţionalul eveniment de la Băile Tuşnad, unde susţine că MAE român i-ar fi transmis ce să spună în discurs

Atunci, premierul ungar a atras atenţia că ţara sa va prelua preşedinţia UE ( în a doua jumătate a anului 2024 - n.r.) şi "un obiectiv principal al Ungariei" va fi sprijinirea României în demersul de aderare la spaţiul Schengen.

"Ministerul Afacerilor Externe, care ţine mai mult de Preşedinţie, mi-a trimis un material şi mi-a spus despre ce să nu vorbesc, despre ce pot să vorbesc, dar cum anume, şi ce anume ar trebui să, absolut, omit din discursul meu", a precizat Orban.

El a punctat că recomandarea sa către "fraţii români" este să ia în considerare că Ungaria va prelua anul viitor preşedinţia UE şi sprijină aderarea României la Schengen.

"Mai avem o altă recomandare către fraţii noştri români. Vă rog frumos să luaţi în considerare următorul lucru: ambiţia cea mai mare, obiectivul cel mai mare al României este sprijinit cu tot sufletul de Ungaria şi anume aderarea la spaţiul Schengen. Şi vă atragem atenţia că de la 1 iulie 2024 în Uniunea Europeană Ungaria va prelua preşedinţia şi un obiectiv principal al Ungariei va fi sprijinirea României în acest demers de aderare la spaţiul Schengen. Până atunci putem să spunem următorul lucru: România are un nou prim ministru. Îi urmăm mult succes, e foarte bine, Dumnezeu să-l binecuvânteze. De când eu sunt premier al Ungariei este al 20-lea coleg omolog de-al meu, deci poate e un număr cu noroc", a spus Viktor Orban, potrivit traducerii oficiale.

De asemenea, Viktor Orban a mai precizat că, dacă preşedintele Klaus Iohannis va vizita Ungaria, nu i se va spune despre ce poate sau nu să vorbească.

AUGUST

Cetăţeanul român Iulian Gherguţ, răpit în urmă cu opt ani în Burkina Faso, a fost eliberat şi adus în România.

Potrivit MAE, aducerea în ţară a lui Gherguţ este "rezultatul muncii depuse de către toate instituţiile din cadrul Celulei de criză interinstituţională, care au efectuat demersuri permanente pentru eliberarea sa pe toate palierele şi canalele politico-diplomatice".

Iulian Gherguţ, care lucra ca agent de securitate la o mină de mangan din Tambao, în nordul statului african Burkina Faso, a fost răpit în 2015 şi a fost ostatic al grupării islamiste Al-Mourabitoun, alături de alţi cetăţeni străini. Românul, originar din satul Traian, comuna Sâmbăoani, judeţul Neamţ, a fost luat ostatic pe 4 aprilie 2015, într-o ambuscadă asupra maşinii de teren în care patrula, potrivit AFP.

La momentul răpirii a fost formată o celulă de criză interinstituţională, din care au făcut parte angajaţi MAE, SIE, SRI, MApN şi ai Administraţiei Prezidenţiale.

Românul a apărut atunci într-un material video transmis online. Ulterior, procurorii DIICOT au deschis un dosar în care s-a început urmărirea penală in rem pentru acte de terorism, în legătură cu răpirea românului.

Pe 2 iulie 2017, filiala Al Qaida din Mali a dat publicităţii o înregistrare video cu şase ostatici străini, între care australianul Arthur Kenneth Elliott, în vârstă de 82 de ani, franţuzoaica Sophie Pétronin şi românul Iulian Gherguţ, a anunţat la momentul respectiv SITE, un centru american specializat în monitorizarea site-urilor islamiste.

SEPTEMBRIE

Primele reacţii privind dronele ruse prăbuşite pe teritoriul României

Reacţia rapidă a NATO şi a aliaţilor, la solicitarea României, la incidentele recente cu drone care au adus atingere inclusiv teritoriului României, a fost "exemplară" şi demonstrează încă o dată capacitatea NATO de a asigura apărarea fiecărui centimetru al teritoriului aliat, a afirmat, la finalul lunii septembrie, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, într-o declaraţie de presă comună cu omologul său ceh, Jan Lipavsky, aflat în vizită la Bucureşti.

Tot spre finalul lunii, preşedintele Klaus Iohannis a avut o întâlnire cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi vicepremierul bulgar Mariya Gabriel, în contextul participării acestora la Adunarea Generală a ONU. Întâlnirea a prefaţat vizita lui Zelenski la Bucureşti, o lună mai târziu. O mare parte din discuţiile oficialilor a abordat tranzitul cerealelor din Ucraina pe teritoriul României şi Bulgariei.

OCTOMBRIE

Vizita lui Zelenski la Bucureşti: un parteneriat strategic şi abordarea unui subiect tabu

Volodimir Zelenski este primit la Palatul Cotroceni pe 10 octombrie, când omologul său, Klaus Iohannis, anunţă că cele două state vecine vor avea un parteneriat strategic. La conferinţa de presă, Zelenski abordează un subiect tabu pentru liderii români de la începerea războiului în Ucraina şi spune tranşant că Bucureştiul a acordat sprijin militar ţării sale.

Mai mult, pentru că existau informaţii că ar fi trebuit să aibă şi un discurs în Parlamentul român, dar acesta ar fi fost anulat, Zelenski afirmă în conferinţa de presă că nu s-a pregătit pentru un asemenea moment, dar este deschis să susţină un discurs cu o ocazie viitoare.

NOIEMBRIE

Primele grupuri de români evacuaţi din Gaza ajung în ţară

România este, prin personalul consular, parte activă în reacţia la conflictul Israel-Hamas. Ţara noastră participă atât la gestionarea situaţiei ostaticilor israelieni cu cetăţenie română luaţi de Hamas pe 7 octombrie, cât şi la evacuarea cetăţenilor români şi a rudelor acestora din Gaza, aceştia fiind victime ale crizei umanitare cauzate de război.

Primul avion cu 93 de români şi membri de familie evacuaţi din Gaza a aterizat la Bucureşti, pe 8 noiembrie.

Până în prezent, peste 300 de persoane - cetăţeni români şi membri de familie ai acestora, au fost evacuate din Fâşia Gaza.

DECEMBRIE

Consiliul European şi victoria de la Chişinău

Preşedintele Klaus Iohannis a mers la Consiliul European de la Bruxelles, în contextul aşteptărilor privind aderarea României la spaţiul Schengen. Austria a avansat varianta acceptării ţării noastre în spaţiul european de liberă circulaţie doar cu aeroporturile, dar Bucureştiul a cerut o dată exactă pentru o integrare completă, în 2024, cu tot cu graniţele terestre.

Şeful statului a susţinut, însă, că negocierile privind aderarea la Schengen sunt în continuare complicate.

Pe de altă parte, România a salutat anunţul de începere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Republica Moldova, obţinute după dezbateri asidue în Consiliul European de la jumătatea lunii. Klaus Iohannis a asigurat atunci ţara vecină că va avea tot sprijinul necesar. De altfel, România este cunoscută ca fiind un avocat declarat al Republicii Moldova în în privinţa aderării acestui stat la Uniunea Europeană.

"Din partea mea, din partea României, veţi avea absolut tot sprijinul", a transmis atunci Iohannis cetăţenilor moldoveni. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News