România economică, din nou la control. FMI vine la Bucureşti

Luni, 29 ianuarie, o echipă de experți de la Fondul Monetar Internațional, condusă de Jan Kees Martijn, va sosi la București pentru a efectua o evaluare a recentelor evoluții economice și financiare și pentru a revizui prognozele macroeconomice, transmite Agerpres.

"O misiune FMI, condusă de Jan Kees Martijn, va vizita Bucureştiul din 29 ianuarie până la 1 februarie 2024 pentru o vizită cu caracter obişnuit. Echipa Fondului va analiza recentele evoluţii economice şi financiare şi va realiza o actualizare a perspectivelor macroeconomice", se arată în anunţul FMI semnat de Geoff Gottlieb, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est.

Ce probleme s-au găsit la ultimul control

În perioada 25 septembrie - 4 octombrie 2023, echipa FMI condusă de Jan Kees Martijn, șeful misiunii pentru România, a efectuat o vizită la București pentru a desfășura analiza anuală a economiei în conformitate cu prevederile Articolului IV.

Conform estimărilor Fondului Monetar Internațional, economia României urmează să înregistreze o creștere de 2,3% în 2023, cu un deficit bugetar proiectat la 6% din PIB. În plus, FMI recomandă autorităților de la București să inițieze reforme adiționale, care să echivaleze cu 2% din PIB.

În cadrul unei conferințe de presă organizate la încheierea consultărilor, Kees Martijn a subliniat că pachetul fiscal adoptat de Guvern în toamna anului precedent reprezintă un pas în direcția corectă. Cu toate acestea, el a evidențiat necesitatea unor reforme suplimentare pentru a consolida situația economică a țării.

"Alte reforme în ceea ce priveşte taxele sunt necesare pentru a creşte veniturile, eficienţa şi corectitudinea. O creştere a veniturilor de peste 2% din PIB în afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesară în următorii doi ani", subliniază FMI.

Conform experților FMI de la acea vreme, principalele măsuri pe care autoritățile de la București ar trebui să le ia includ eliminarea scutirilor, privilegiilor și lacunelor fiscale persistente, o revizuire a eficienței TVA, implementarea unui sistem fiscal reformat pentru proprietate și utilizarea politicii fiscale pentru a încuraja utilizarea eficientă a energiei și, într-o perspectivă mai largă, promovarea tranziției către o economie cu emisii neutre de carbon.

Conform aceleiași surse, pachetul fiscal adoptat se anticipează că va conduce la un deficit bugetar de 5% din PIB în 2024. Cu toate acestea, este necesar să se facă noi ajustări, deoarece, conform acordului cu Comisia Europeană, deficitul trebuie să fie redus sub 3% din PIB.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News