România este vulnerabilă în fața terorismului cibernetic. La ce putem fi supuși în fața digitalizării

În ultimele zile, atacurile cibernetice au vizat 25 de spitale din România. Acestea au venit la scurt timp după ce un alt atac cibernetic a avut loc în Parlament, acolo de unde teroriștii cibernetici au extras datele personale a nenumărate persoane-cheie din statul român, inclusiv buletinul premierului României.

Aceste practici sunt însoțite de șantaje și cereri de recompensă, procedee similare cu teroriștii clasici care au sădit frică mai ales în Occident în ultimii 20 de ani.

Ca și în cazul atacului din Parlament, cei care au intrat în sistemul informatic al celor 25 de spitale au cerut o recompensă de zeci de mii de euro pentru a nu agrava situația. 

Fenomenul nu este unul străin în rândul țărilor din Europa. În 2017, de exemplu, un atac asupra unui spital din Regatul Unit s-a lăsat cu decese, după ce teroriștii cibernetici au deconectat aparatura spitalului de la principala sursă de curent. Aceștia cereau sume exorbitante pentru a nu comite uciderea pacienților.

Și în România ultimelor zile, sute de pacienți din cadrul celor 25 de spitale au fost nevoiți să aștepte sau să amâne operații critice pentru starea lor de sănătate, lăsând să se vadă vulnerabilitatea cibernetică a țării în fața celor care își pun în gând să comită acte de terorism.

Odată cu digitalizarea întregii țări, anunțată și promovată de mai toate funcțiile principale ale statului, România ar putea intra pe lista țărilor cu „grad sporit de atacuri cibernetice” - așa cum s-a întâmplat cu alte state care au implementat măsuri de digitalizare în toate structurile de stat.

Cu toate acestea, cum se produc breșele de securitate cibernetică?

Mark T. Hofmann este unul dintre cei mai cunoscuți experți în profilare (CNN, CBS, 60 Minutes) și inspiră oameni din întreaga lume să se apere împotriva atacurilor cibernetice. Acesta transmite că cea mai mare parte a vulnerabilităților cibernetice este dată oameni, nu de mașinării.

"Peste 90% dintre încălcările de securitate cibernetică sunt cauzate de erori umane. Orice ușă este la fel de puternică precum persoana care ține cheia. 'Factorul uman' în securitatea cibernetică este subestimat.", a spus Mark T. Hofmann, în cadrul unei conferințe.

Astfel, potrivit specialistului, oricât de securizată ar fi rețeaua, contează factorul uman care se află la conducere. Într-un alt exemplu, Hofmann prezenta cât de diverse pot fi metodele prin care hackerii pot obține date critice de la diverse structuri de stat, dar și de la cetățeni.

Metoda „stickului”, de exemplu, este o metodă practicată mai mult de femei care flirtrează cu bărbații care le acordă atenție. La un moment dat, acestea oferă un stick USB (de obicei, cu un simbol pentru a intriga interlocutorul, cum ar fi o inimă). Odată cuplat stickul la device-ul personal, teroriștii cibernetici pot avea acces la absolut toate datele din device.

Pe lângă metodele tradiționale de phishing și ransomware, hackerii găsesc permanent soluții și metode noi de a acționa. Potrivit lui Hofmann, marea majoritate dintre teroriștii cibernetici sunt bărbați de până în 30 de ani, de obicei bine educați și care provin din familii cu statut cel puțin modest.

Potrivit unui raport efectuat de Raport Business Internet Security, “2023 a fost un an al ransomware-ului”, cu aproape 2 milioane de atacuri cibernetice blocate la nivelul a doar 3 orașe - Constanța, București și Timișoara.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News