România conduce "topul scalviei" din Uniunea Europeană.
România are cel mai mare număr de cetățeni exploatați prin muncă forțată din UE, precum și cele mai multe femei și minori traficați pentru exploatare sexuală, potrivit "Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru perioada 2024-2028”, adoptată de Guvern. Pentru combaterea acestui fenomen, se propun diverse măsuri.
"La nivelul Uniunii Europene, conform ultimului raport european în domeniul traficului de persoane pentru perioada 2019-2020, România era al 4-lea stat european după Franța, Olanda și Italia, urmat de Germania ca număr de victime identificate și al 2-lea stat european, după Franța, ca număr de persoane trimise în judecată și condamnate pentru infracțiuni de trafic de persoane și minori. În același timp, țara noastră are cei mai mulți cetățeni exploatați prin muncă forțată pe teritoriul Uniunii Europene, cele mai multe femei și cei mai mulți minori traficați pentru exploatare sexuală, comparativ cu celelalte state membre", se arată în document"
"Sunt copy-paste cu strategiile de anul trecut. Sunt bine realizate, sunt în regulă, dar la modul de aplicare stăm prost. Și din păcate reacționăm doar la impulsuri. România este în topurile negative în continuare, de câțiva ani buni, de cel puțin 15 ani. Și culmea că exact acele persoane care au fost în urmă cu 15 ani în diferite poziții sunt tot cele care au realizat și strategia de acum. Ori în condițiile în care nu schimbăm ingredientele, e clar că nu ne putem aștepta la un alt rezultat și vom fi în continuare în top.
Strategiile sunt foarte frumoase pe hârtie, sunt comprehensive, abordează toate aspectele, la finalizare stăm foarte prost. Atâta vreme cât Ministerul de Interne nu conștientizează acest fenomen ca fiind unul de o gravitate deosebită - pentru că vorbim inclusiv de minore de 16-17 ani din medii sărace, familii destrămate, abandon școlar - nu se vor schimba lucrurile. Gândiți-vă că România este sursă pentru traficul de persoane. Noi, în România, nu avem trafic de persoane, nu putem să vorbim despre un fenomen, dar, în același timp, prin țara noastră, prin granițe, trec tineri și tinere care sunt duse dincolo și exploatate sexual, prin muncă, cerșetorie și așa mai departe”, a declarat Cosmin Andreica, președintele sindicatului Europol, potrivit Adevărul.
"Nimeni nu vorbește și în strategie, nu se vorbește despre riscul pe care îl vom avea după aderarea României la Schengen cu zona terestră. Dacă acum treci printr-un filtru și cumva trebuie să te vadă la față o poliție de frontieră, să se uite la tine și la pașaport, după ce vom intra în Schengen, din discotecă, după ce ai băut și probabil ai mai luat și o pastilă, poți să ajungi pe bancheta din spate și, când te-ai trezit, să fii deja la primul bordel din Austria, unde să fii predată unei alte persoane, ținută închisă o lună până înțelegi ce se întâmplă cu tine și accepti ce trebuie să faci. Este atât de sumbru și de macabru modul în care se întâmplă lucrurile”, a mai spus acesta.
"În primul rând, vorbim despre polițiști foarte puțini. Există între 150 și 200 de polițiști care sunt specializați și se ocupă de traficul de persoane. Este o cifră iluzorie. Pentru Poliția Animalelor avem 488 de funcții. Deci acordăm mai mult atenție riscului de a avea animale maltratate decât de a ne preocupa de tinerele, tinerii și de persoane traficate din cadrul societății în care trăim. Să fii într-un județ și să ai un singur polițist la structura de crimă organizată, pe linia de muncă trafic de persoane, este absolut imposibil să ai succes. Sunt între 1 și 3 polițiști pe județ, care lucrează de luni până vineri de la 8-16”, a punctat Cosmin Andreica.
"În țară avem tipare. De exemplu, în comune în care patronul ia buletinul, telefonul și îi dă 10-20 de lei pe zi și o mâncare caldă. Asta este o formă de trafic de persoane, este infracțiunea ce face, faptul că limitează independența, că-l constrânge, că-l condiționează să rămână într-un loc și că îl exploatează prin muncă, fără să îi ofere un salariu”, spune președintele Europol.
Zonele defavorizate, direct vizate
"Acolo unde singura șansă a acestor oameni este să se angajeze la un om de afaceri local care îi dă din buzunarul propriu un câștig care să-i asigure o existență primară sau îl angajează pe salariul minim. Sunt oameni dependenți exclusiv de acești afaceriști, oameni care practic nu ar avea nici o altă sursă de venit. Pe de altă parte, din păcate există în România foarte multe exemple de afaceri construite cu forță de muncă la negru în care persoane defavorizate, în special slab educate, practic sunt înrolate în detașamente de muncă. Sunt trimiși să lucreze în niște condiții de muncă absolut revoltătoare, în special în exploatații agricole, în zona meșteșugăriei, în zone în care le e foarte greu autorităților să intervină și să controleze”, spune consultantul economic Adrian Negrescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News