EXCLUSIV  România, în criză, dar paradoxul e că nu suntem ca în 2009! Stamule (PNL), economist: Care e noutatea

Criza economică din 2009 a fost parte a crizei financiare globale care a început în Statele Unite și s-a extins rapid la nivel mondial. Acest eveniment a avut un impact semnificativ asupra economiei românești, provocând o recesiune profundă și afectând o gamă largă de sectoare economice. Tănase Stamule susține că, în prezent, România nu trece printr-o criză economică, ci este vorba despre o criză bugetară. 

„Unii spun că e bine, poate că economia nu bubuie, dar oricum suntem pe drumul cel bun, alții văd deja norii negri ai crizei din 2010-2011 la orizont.”, a spus Val Vâlcu. 

„Nu suntem în aceeași poveste ca acum 14 ani, sub nicio formă. Noi astăzi nu trăim o criză economică, ci o criză bugetară generată de un calcul greșit al bugetului statului. România își va continua creșterea economică.

Cu siguranță este o încetinire datorată contextului regional, însă sumele pe care noi le primim din PNRR, fonduri structurale și din fondul de modernizare sunt atât de mari încât trebuie să greșim foarte tare ca să intrăm în recesiune.

De aceea și agențiile de rating nu ne duc la junk pentru că, tehnic, primim 3-5% din PIB în fiecare an, fonduri nerambursabile, și e foarte complicat să nu reușești când primești atâția bani.  Gândiți-va că până în 2030 avem 30 de miliarde PNRR, 50 de miliarde fonduri structurale și 20 de miliarde fondul de modernizare, deci avem 100 de miliarde de euro. Problema e că trebuie să folosim banii ăștia ca să creștem productivitatea economiei nu ca să acoperim tot felul de găuri pe care ni le generăm singuri fiindcă avem un calcul greșit pe buget. 

Uitați-vă în ce situație suntem! Pachetul Ciolacu, care va intra în vigoare probabil la 1 noiembrie, este de fapt un pansament al găurii Câciu. Deci domnul Ciolacu nu face decât să rezolve o problemă pe care colegul lui de partid i-a provocat-o.

Suntem astăzi cu toate cheltuielile statului plafonate. Ați văzut proiectul de OUG tocmai ca să  ne încadrăm în deficitul bugetar. S-a crescut fiscalitatea, nu mult ca să nu ducem într-o zonă de tragedie, tocmai pentru că avem un buget scris greșit, iar asta este sută la sută greșeală internă.", a spus economistul. 

România are nevoie de disciplină bugetară

„Ne-a acceptat Comisia, așa cu chiu cu vai, să ne ducem spre 5,5 deficitul, dar ca să ne încadrăm în 4, la anul, ca să nu părem total neserioși, va trebui să avem disciplină bugetară. Gândiți-vă ce înseamnă disciplină bugetară în an electoral. Nu știu vreun an electoral în care să fi existat disciplină bugetară. 

Avem un an electoral puternic în care avem patru alegeri deodată, în care politicienii cred că dacă ai crescut salariile și pensiile te votează, aici e o chestie relativă. Avem indexarea pensiilor cu inflația din anul 2022, că așa e legea, deci trebuie undeva spre 20% creșterea pensiilor, creșterea salariilor profesorilor care sunt cel mai numeros grup de angajați la stat, în jur de 350.000, și care e o promisiune care ar trebui să înceapă la 1 ianuarie. 

Avem mutarea contribuțiilor de la Pilonul I la Pilonul II, încă vreo 6 miliarde. Dacă s-ar implementa cele trei, de la 1 ianuarie, sunt vreo 50 de miliarde de lei, 3% din PIB, mai mult decât apărarea.", a spus economistul Tănase Stamule la DC News. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News