România, în risc de atac cibernetic? Impactul războaielor din Ucraina şi Israel şi stadiul digitalizării României, expuse de Manuela Catrina, director adjunct DNSC

"Estonia este ţara cea mai digitalizată, cel puţin la nivelul european. Cum stă România? Pentru că se tot vorbeşte şi la noi de digitalizare, dar observăm că lucrurile nu se mişcă întotdeauna atât de repede cum ne dorim", a punctat Cătălin Cîrnu, realizatorul emisiunii Apel Matinal, citat de Rador Radio România.

"Poate să nu vedem cât de repede se mişcă. Estonia se vede uşor, pentru că e o ţară mică, e cât două sectoare din Bucureşti, şi două sectoare din Bucureşti sunt digitalizate. România e o ţară mare, e o ţară întinsă, e o ţară cu o zonă mare rurală, unde se întâmplă lucruri, dar poate nu cu viteza cu care ne dorim. Avem multe sisteme, poate că nu comunică atât de bine între ele, dar asta, pe de o parte, este şi o bucată de rezilienţă, că atunci când sunt atacate rezistă unele dintre ele./rpatulea/asalar/ Eu cred că direcţia în care ne mişcăm este bună, vorbim de cloud, vorbim de proiecte foarte mari pe PNRR, care vor duce la digitalizare mai accelerată. Avem un ecosistem de companii foarte bune şi noi avem un panel şi un /boot/ de startup-uri, pe care dorim să le creştem, să le punem în colaborare cu industria. Deci eu cred că nu e mişcăm atât de prost pe cât arată din afară. În general, în România nouă ne place să spunem ce nu facem şi ne e cumva jenă să ne lăudăm cu lucrurile pe care le facem bine, şi cred că ar trebui să facem mai des. Estonia, de exemplu, ei se laudă cu asta, dar este, încă o dată, o ţară mică, necomparabilă ca dimensiune şi ca complexitate cu România din multe puncte de vedere, inclusiv din cel digital", a declarat Manuela Catrina.

Ce riscuri majore sunt pentru România, în contextul războaielor

"Evident că, în contextul de acum, riscurile de atacuri de la actori statali cresc; şi acolo se uită multe instituţii din statul român, nu doar DNSC, e vorba despre cyberint, e vorba despre Ministerul de Interne, de STS. de MApN, deci de partenerii noştri internaţionali, fie că sunt ei din UE sau din NATO, cu care colaborăm - securitate cibernetică fără colaborare nu se poate. Însă, cred că poate scăpăm din vedere, uitându-ne la riscurile acestea mari, riscul de criminalitate mică, poate, care îi afectează pe cetăţeni în mod direct, pentru că companiile mari de energie, de apă, în România probabil n-au fost atât de mari, pentru că sunt foarte bine apărate, însă cetăţeanul care e targetat de un hoţ, fie şi cibernetic, scapă uneori de sub radar, şi cred că aici putem să facem mult mai mult, chiar împreună, explicând cum se folosesc cardurile, cum să nu dai buletinul pe telefon, ş.a.m.d", a mai spus directorul adjunct al DNSC.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News