Potrivit raportului, dintre toate țările din UE, Italia a fost cea mai generoasă țară față de sectorul agricol, oferind ajutor de peste un miliard de euro companiilor din sector prin ajutor de stat.
Izbucnirea războiului în Ucraina nu numai că a transmis unde de șoc în sectorul energetic, ci și în sectorul agricol, în special printr-o explozie a costurilor energiei, precum și o creștere a costurilor de intrare, în primul rând în îngrășămintele cu azot.
Pentru a rezolva această situație, Comisia Europeană a anunțat în martie activarea rezervei de criză, prevăzută în Politica Agricolă Comună, de aproximativ 500 de milioane de euro — o premieră istorică, deoarece acest instrument, creat în 2013, nu a fost niciodată folosit până acum, scrie Farm Europe.
În același timp, Comisia Europeană a anunțat posibilitatea ca statele membre să completeze în mare măsură acest sprijin pentru sectorul agricol prin ajutorul național astfel:
prin autorizarea statelor membre să finanțeze ajutorul din rezerva de criză în proporție de 2:1 din fonduri naționale, adică 1 miliard de euro;
prin validarea programelor naționale de ajutor în cadrul crizei temporare privind ajutorul de stat în contextul invaziei ruse a Ucrainei, cu un plafon care ar trebui acum ridicat la 250.000 de euro pe fermă.
Totodată, plafonul ajutorului de minimis, ajutor național care poate fi implementat fără autorizarea prealabilă a Comisiei, a fost majorat la 25.000 EUR pe o perioadă de 3 ani.
Statele membre au folosit pe scară largă aceste flexibilități.
Comisia Europeană a fost notificată cu privire la aproape 20 de programe dedicate agriculturii pentru 2022, în valoare totală de aproape 4 miliarde EUR. Aceasta reprezintă 10% din sumele ajutoarelor directe. O parte din acest ajutor – aproximativ o treime – a fost mobilizat pentru a face față creșterii prețurilor la îngrășăminte, printr-o distribuție geografică și sectorială foarte inegală.
1. Din Italia până în Suedia, Polonia, Austria și Bulgaria, au fost eliberate volume financiare considerabile, depășind cu mult inflația înregistrată în aceste țări, oferind astfel mai mult decât o simplă compensare pentru pierderea economică legată de inflație și pierderea de valoare aferentă a acestora: PLĂȚI DIRECTE pentru fermierii lor. Acest sprijin clar pentru agricultură nu se găsește în alte state membre, creând astfel distorsiuni severe.
2. Un al doilea grup de țări, inclusiv Țările de Jos, Franța, Germania, Spania, Estonia, Slovenia și Ungaria au compensat parțial blocajul, fără a face din agricultura unul dintre sectoarele cheie asistate ca prioritate în fața crizei legate de războiul din Ucraina.
3. În cele din urmă, un al treilea grup de state membre, care uneori au fost, de asemenea, puternic lovite de criză, nu au fost în măsură să ofere un sprijin semnificativ sectorului lor agricol din motive politice sau bugetare. Acesta este în special cazul Republicii Cehe, Greciei, Belgiei și Danemarcei.
Descriere: Aceste cifre – deși deja considerabile – oferă doar o imagine foarte parțială a ajutorului real acordat de diferitele state membre, care depășește cu mult programele strict agricole notificate în cadrul TCF. Sursa: Farm Europe
Pe de o parte, trebuie menționat că peste 450 de miliarde de euro au fost acordate ajutoare de stat prin programe-cadru destinate economiei în ansamblu pentru a face față războiului din Ucraina și care vizează și sectorul agricol. Aceasta nu include programul de 200 de miliarde de euro deja anunțat de Germania.
În total, într-un an, aceasta este aproape suma totală a ajutorului european de urgență pentru a face față COVID, care a fost deja eliberat de țările UE într-o manieră împrăștiată, în locul unui program bine coordonat la nivel european.
Pe lângă ajutoarele de aproape 4 miliarde de euro destinate sectorului agricol în contextul războiului din Ucraina, există și ajutoarele de stat plătite agriculturii în cadrul programelor reziduale legate de pandemia de Covid-19.
850 de milioane de euro au fost eliberați în anul 2022, o intensitate a ajutorului de stat de 12% din valoarea primului pilon. Pentru o analiză corectă, trebuie menționate și cele 25 de miliarde de euro eliberate de Țările de Jos în cadrul planului său național de tranziție agricolă, adică 2 miliarde de euro pe an.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu