EXCLUSIV  România nu mai are bancă de piele. Irinel Popescu: Lucruri care sunt comune în țările civilizate de astăzi la noi nu există. La fel cu autostrăzile

Prof. Dr. Ioan Lascăr, șeful Clinicii de Chirurgie Plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă de la Spitalul de Urgență Floreasca, a fost invitat la „Academia de Sănătate”. Acesta a vorbit despre noutățile în chirurgia plastică și reconstructivă. „Costurile, la ora actuală, sunt semnificative, dar aș putea spune că s-au făcut pași importanți. De exemplu, s-a realizat reconstrucția de ureche 3D. Bifăm acest tip de reconstrucție”, a spus Ioan Lascăr.

„Este interesant pentru cei care urmăresc emisiunea să afle ce se întrevede la orizont”, a spus Irinel Popescu, adăugând: „Dar mi-aș permite să spun, cu anumită amărăciune, că unele lucruri din cele care se întrevăd la orizont s-ar putea să devină realități palpabile în multe țări din lumea asta în afară de România. Mă întorc la băncile de piele, care nu există în România, dar există aproape peste tot în lume. Iată un foarte bun exemplu. L-aș adăuga pe cel cu autostrăzile - lucruri care sunt comune în țările civilizate de astăzi, dar care la noi nu știu de ce nu au devenit realitate”, a subliniat Irinel Popescu.

„Câtă nevoie mai avem de tradiționalele bănci de piele, în care România a avut mai multe încercări de a rezolva problema la nivel național? Pe unde suntem în momentul de față în ce privește acoperirea necesităților pacienților între tradiționala bancă de piele și apariția acestui nou tip de piele imprimată, care poate fi produsă în cantități mai mari, dacă metoda se generelizează?”, a întrebat Irinel Popescu.

„Tradiționala banca de piele... aș numi-o foarte necesara bancă de piele! Pentru că soluția salvatoare pentru pacientul ars grav rămâne pielea de bancă, adică ar trebui să avem, instituțional vorbind, o unitate la care să ne putem adresa în vederea obținerii unor suprafațe de tegument. Imprimanta 3D ne permite să sperăm obținerea unei cantități mai mult sau mai puțin limitate de tegument. Dar la un pacient ars grav, suntem contracronometru, deci etapele ar trebui să se deruleze cu rapiditate”, a explicat Ioan Lascăr. 

„Banca de piele, la ora actuală, nu există ca instituție în România, deși au fost repetate tentative de punere în realitate”, a mai zis Ioan Lascăr.

Ioan Lascăr, la Academia de Sănătate: Totul despre chirurgia plastică și reconstructivă

Citește și...

Excelența în medicină: Profesorul Irinel Popescu a reușit cea mai spectaculoasă operație. Cum a venit succesul

Într-un interviu pentru DC News, Irinel Popescu vorbea, la un moment dat, despre începutul istoriei transplantului de ficat în România.

Anul 2000 reprezintă un an de referință pentru România. La acea vreme, echipa profesorului Irinel Popescu a realizat prima operație reușită de transplant hepatic din spațiul românesc (de la donator decedat). Odată cu salvarea de la moarte a lui Gheorghe Penea, profesorul Irinel Popescu a introdus transplantul de ficat că metodă terapeutică în România, trecând de la etapa de pionierat, la stadiul de procedeu de rutină.

Prof. Dr. Irinel Popescu, unul dintre cei mai renumiți medici din România, a povestit că începutul istoriei transplantului de ficat a fost unul greu.

„Începutul istoriei transplantului a fost dificil. Primul transplant, efectuat în 1997, nu s-a soldat cu un succes. Pacientul a decedat a doua zi. Faptul că la un moment am avut succes vine după o perioadă de multă pregătire și alte astfel de operații. Să nu uităm că transplantul de ficat este cel mai greu tip de transplant din lume și de aceea, și la nivel internațional, succesul a venit mult mai greu decât în celelalte tipuri de transplant", ne-a spus Prof. Dr. Irinel Popescu.

Cea mai spectaculoasă operaţie: transplantul hepatic

Întrebat de ce transplantul hepatic este o operație spectaculoasă, Prof. Dr. Irinel Popescu a spus pentru DC News: „Pentru că o operație de transplant de ficat necesită o măiestrie chirurgicală deosebită și pentru că a extirpa un organ atât de voluminos și situat într-o regiune deloc ușor de abordat și a-l înlocui cu altul care să și înceapă să funcționeze sub ochii celor care asistă la operație... înseamnă ceva spectaculos".

Prezența lui Dumnezeu în sala de operație

Profesorul Irinel Popescu a spus mereu că un chirurg simte prezenţa lui Dumnezeu în actul medical. „Am simțit prezența lui Dumnezeu de multe ori", ne-a spus medicul.

Legătura pacient-medic rămâne și peste ani

„Pacienții vin periodic la spital pentru a-și face analizele. Este o legătură permanentă cu pacienții. Ei rămân sub observația noastră tot restul vieții", a punctat profesorul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News