România nu poate progresa fără instituții publice funcționale
România nu poate progresa fără instituții publice funcționale, fără o administrație care, în primul rând, își înțelege rolul și funcțiile în raport cu celelalte componente ale societății și păstrează echilibrul, echidistanța față de puterea politică și cetățeni.
Indiferent cine deține conducerea politică, instituțiile publice trebuie să funcționeze neutru și imparțial. Permanența statului este asigurată prin continuitatea administrației publice și stabilitatea funcționarilor publici.
Administraţia publică, în statul de drept, reprezintă sistemul de instituții și activități prin care se pregătesc și se pun în aplicare deciziile puterii politice, decizii care trebuie să aibă ca sursă așteptările societății. Astfel, instituțiile publice sunt cele care trebuie să medieze relația politic-cetățeni, să asigure echilibrul social și să susțină dezvoltarea economică.
Administraţia publică poate fi văzută ca o totalitate de servicii publice ce vizează anumite interese naționale, teritoriale sau locale. Orice activitate a unei instituții publice contribuie la realizarea unui serviciu public, la realizarea unei activități de interes general, astfel că influențează direct mediul economic și social. Nu există societăți avansate sau economii performante fără o administrație funcțională.
Dezvoltarea economică și socială sunt determinate, influențate de acțiunea instituțiilor publice. Fie că vorbim de autorizarea, avizarea unor activități sau de lucruri simple precum locurile de parcare, alimentarea cu apă, iluminatul public, salubrizarea, transportul în comun, existenţa fiecărui individ și a fiecărei organizații este afectată zilnic de acțiunile instituțiilor publice.
Astfel, prin serviciile pe care le oferă, administraţia publică influențează, condiţionează puternic existenţa fiecărui individ atât din perspectiva formării personalităţii, cât şi a evoluţiei/exprimării sale ca cetăţean, existând o corelare directă, tranşantă între calitatea prestaţiei (eficacitatea şi eficienţa) unei administraţii și nivelul de trai sau gradul de civilizaţie.
O asemenea înţelegere a interdependenței dintre administrație, mediul economic și social, impune trecerea de la o abordare cvasidemagogică a rolului administrației în societate, uneori arbitrară, la una conştientă, ştiinţifică, ce plasează transformarea, consolidarea, instituțiilor publice în centrul oricărei reforme.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
