România nu-și atinge propriile obiective climatice. Ajungem din nou la coada clasamentului

Deși România a redus emisiile de CO2 cu 40% față de 1990, ocupând locul patru în Europa la acest capitol, țara noastră nu își îndeplinește obiectivele climatice pe care și le-a propus, arată Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), citat de Agerpres.

“România a patra țară din Europa, sub aspectul reducerii emisiilor de CO2 față de anul 1990, se poziționează public în permanență ca o țară dornică să fie vârful de lance al tranziției în vederea prevenirii schimbărilor climatice, acceptând de mult prea multe ori, mult prea ușor, unele din obiectivele propuse de UE în acest domeniu. Dar, analizând situația în care se găsește România, sub aspectul îndeplinirii obiectivelor singur asumate (pe baza datelor din rapoartele Comisiei UE), se poate observa că la majoritatea direcțiilor, ne găsim în grupul țărilor care ocupă ultimele locuri în UE”, afirmă Dumitru Chisăliță.

România nu folosește biocombustibili de generația a dodua

Analiza arată că Italia este liderul european la consumul de biocombustibili, urmată de Spania. Italia consumă și cei mai mulți biocombustibili de generația a doua (ulei alimentar uzat), fiind urmată de Germania, Spania, Țările de Jos și Suedia. România și Letonia nu au folosit deloc biocombustibili de generația a doua (ulei alimentar uzat și reziduri vegetale), iar Austria a folosit o cantitate foarte mică (<1 ktep).

Sursa citată mai arată că consumul de biocombustibili a crescut la nivel global, de la 2.317 ktep în 2017 la 5.474 ktep în 2021. Cea mai mare parte a biocombustibililor provine din ulei de gătit uzat. Biocombustibilii obținuți din alte materii prime - alge, coji de nucă, pleavă, știuleți curățați de boabe de porumb și alte materiale ligno-celulozice, cu excepția buștenilor de gater și a buștenilor de furnir, reprezintă o fracțiune mică din biocombustibilul produs în lume.

România, pe ultimul loc în Europa

În 2020, conform datelor raportate, Germania a fost cel mai mare producător de biogaz, cu 52,8 % din producția totală (7.765 ktep), urmată de Italia, cu 13,7 % (2.018 ktep), de Franța, cu 7,4 % (1.090 ktep), de Cehia (4,1 %, 595 ktep) și de Danemarca (3,4 %, 505 ktep).

În 2021, Germania și-a păstrat poziția de frunte, având 50,4 % din producția totală (7.518 ktep), urmată de Italia (13,9 %, 2.078 ktep), de Franța, 9,4 % (1.404 ktep), și de Danemarca (4,2 %, 625 ktep), care a depășit Cehia (4,0 %, 591 ktep) la producția de biogaz. Belgia, Finlanda, Ungaria și Suedia nu au raportat nicio producție de biogaz nici în 2020, nici în 2021, în timp ce Estonia, România și Slovenia au raportat producție de biogaz doar în 2021, aceasta fiind la un nivel ce le plasează pe ultimul loc din Europa. Cehia, Grecia, Polonia și Letonia au raportat o scădere cu 18,5 % a producției de biogaz în perioada 2020-2021. Producția internă de biogaz raportată în mod colectiv în UE în 2021 a fost de 14.929 ktep, ceea ce reprezintă o creștere de 1,7 % față de 14.687 ktep în 2020.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News