Un tribunal care funcționează pe lângă Banca Mondială a dat dreptate a zece companii care au inițiat arbitrajul cu argumentul că România a încălcat Tratatul Cartei Energiei prin scăderea stimulentelor pentru centralele lor solare.
Publicitate
România ar fi trebuit să despăgubească investitorii atunci când și-a modificat regulile privind stimulentele pentru producția de energie regenerabilă, potrivit unui grup de arbitraj de la Centrul Internațional de Soluționare a Litigiilor privind Investițiile – ICSID, instituție care funcționează în cadrul Băncii Mondiale, potrivit Balkan Energy.
Zece companii din Austria, Țările de Jos, Germania și Cipru au lansat un caz în 2018 în temeiul Tratatului Cartei Energiei (ECT) și al Convenției ICSID.
Investitorii, conduși de LSG Group din Austria, au susținut că au fost încurajați să investească în țară, dar că schimbările din 2013, 2014, 2017 și 2018 le-au cauzat pierderi în raport cu planurile lor de afaceri.
România a susținut că nu s-a angajat să nu modifice niciodată legislația și a spus că este necesar să se reducă supracompensarea și să se limiteze creșterea prețurilor la energie electrică pentru consumatori. Tribunalul a subliniat, invocând Tratatul Cartei Energiei, că schimbările au fost prea drastice.
România a introdus o schemă de certificate verzi în 2008 pentru energia electrică din surse regenerabile. Investitorii aveau dreptul la șase certificate verzi pe megawatt-oră pe care furnizorii erau obligați să le cumpere, astfel încât producătorii ar primi o sumă suplimentară de 162 EUR pe MWh până la 330 EUR pe MWh prin tranzacționarea în cadrul mecanismului.
În 2013, Guvernul a redus numărul de certificate verzi la patru pe megawat-oră și a amânat plata pentru restul între 2025 și 2030. România a modificat regulile cu argumentul că prețul echipamentelor pentru energie solară a scăzut brusc și că industria suferea sub costul ridicat al certificatelor verzi.
De menționat este și faptul că președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat săptămâna trecută că țara sa se va retrage din Tratatul Cartei Energiei. Spania, Țările de Jos și Polonia au luat anterior decizii similare. Investitorii au lansat dosare împotriva țărilor gazdă, deoarece guvernele lor au anulat proiecte energetice și au introdus reguli de mediu mai stricte pentru a respecta Acordul de la Paris privind schimbările climatice.
Ca urmare a deselor schimbări legislative privind reducerea schemei de susținere prin certificate verzi, producătorii din industria regenerabilă afirmă totuși că au înregistrat pierderi financiare semnificative în perioada 2014-2018, pierderi cuprinse între 1,2-2 miliarde de euro pe an, scrie Jurnalul.
Într-o scrisoare adresată în primăvara acestui an de către mai multe asociații ale investitorilor în energia regenerabilă, acestea cereau să se renunțe la supraimpozitarea venitului și la suspendarea certificatelor verzi pentru o perioadă de un an.
Citește și:
Jurnalistul Val Vâlcu a dezbătut alături de Ovidiu Demetrescu, expert energie, și George-Sergiu Niculescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, principalele probleme pe care le întâmpină investitorii când vine vorba de energia regenerabilă.
"Apropo de sursele regenerabile, de această energie solară, energie eoliană, ce probleme întâmpină investitorii, pentru că aici este nevoie de multe investiţii? Ce schimbări legislative ar trebui promovate?", a întrebat jurnalistul Val Vâlcu.
"Transferul de business este împiedicat"
"Am să mă refer la aspectul acesta al consolidării industriei şi anume: când se vinde o investiţie în regenerabile, se vinde cu certificatele verzi ataşate cu tot - cele care au fost făcute la vremea când se dădeau certificate verzi. Transferul acesta de business este cumva împiedicat, pentru că legislaţia nu prevede transferarea certificatelor verzi odată cu aceste transferuri de business şi cu consolidarea business-ului şi atunci ştiu că există o iniţiativă legislativă. Când vedem deblocată această inițiativă legislativă? Investiţiile în domeniul energetic nu se pot pune în funcţiune într-un an de zile. Ca să poţi face investiţii în energie, ai nevoie de cel puţin doi-trei ani", a spus Ovidiu Demetrescu.
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu