Victor Ciobotaru, unul dintre românii care au câștigat astăzi la CEDO procesul în urma căruia statul român va fi obligat să recunoască căsătoriile cuplurilor de același sex și să construiască un cadru legislativ pentru parteneriatul civil, a descris provocările unui cuplu gay, din România.
„Familiile formate din persoane de același sex, din România, întâmpină, în viața de zi cu zi, exact aceleași probleme pe care le confruntă și familiile heterosexuale. Diferența enormă vine însă din faptul că familiile noastre, familiile de același sex, nu sunt protejate de statul român. Vorbim de familii care sunt bazate pe dragoste și respect reciproc, dar care după ce își construiesc o viață împreună, ajung în situații în care nu pot fi, spre exemplu, alături de partenerul de viață, în momente grele, precum pe patul de spital.
Când vorbim de lipsa de protecție, despre drepturile care sunt încălcate în cazul familiilor de același sex, ne referim și la dreptul de a fi alături de persoana iubită la spital. În cazuri de urgență medicală, de exemplu, partenerul unei persoane dintr-o familie de același sex nu poate lua decizii pentru omul de care este alături de ani buni. Sunt familii care nu pot beneficia de mecanisme esențiale de protecție, precum recunoașterea faptului că partenerii împart un cămin - de aici decurge și nerecunoașterea dreptului la moștenire. Aș aminti și dreptul de a beneficia de co-asigurarea de sănătate a partenerului, în cazul în care unul dintre parteneri nu are o sursă de venit”, a declarat Victor Ciobotaru, la Antena 3-CNN.
„În acest moment există, depuse în Parlamentul României, mai multe variante de parteneriat civil. Ceea ce recomandă CEDO este să se adopte o legislație care să ofere drepturi efective și protecție efectivă pentru familiile de același sex. Ceea ce solicită Accept este modificarea legislației, în așa fel încât să se poată recunoaște căsătoriile încheiate în afara statului. De asemenea, cerem să se adopte o legislație a parteneriatului civil și să se găsească o modalitate de protecție pentru familiile de-facto care nu optează nici pentru căsătorie și nici pentru parteneriat civil”, a continuat acesta.
Iustina Ionescu, avocata care a reprezentat cele 42 de persoane cere au dat în judecată statul român din cauza lipsei de recunoaștere și protecție legală pentru familiile lor, a oferit mai multe explicații referitoare la obligațiile României, în urma hotărârii istorice a Curții Europene pentru Drepturile Omului.
„Vorbim despre o hotărâre istorică pentru că adună, laolaltă, un număr mare de familii de români, din toate colțurile țării, care au venit în fața CEDO cu probleme de viață diferite, foarte importante pentru ei. Aceștia sunt niște români ignorați până acum de stat, dar cu această hotărâre se declanșează, practic, un mecanism de punere în executare a hotărârii CEDO, supravegheat de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, în fața căruia statul român ar trebui să vină să dea socoteală, periodic. Hotărârea spune foarte clar că România trebuie să recunoască și să protejeze, prin lege, aceste familii, la fel ca pe toate celelalte.
Întrebată ce sancțiuni ar putea suporta statul român dacă nu va respecta hotărârea CEDO, avocata a răspuns:
„Această hotărâre, în sine, este o condamnare a României și constată faptul că țara noastră, în prezent, încalcă Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Este un lucru foarte grav, pentru că noi ca popor ne-am asumat respectarea Convenției. Vorbim despre o legislație care, de-a lungul timpului, a folosit românilor în diverse situații; le-a garantat accesul la justiție, dreptul la proprietate. Toate aceste drepturi au fost apărate de CEDO și statul, mai devreme sau mai târziu, a fost pus în situația de a face dreptate și de a adopta legi, măsuri, prin care să-și respecte angajamentele.
Hotărârile CEDO sunt obligatorii, nu doar cu titlu de recomandare, iar respectarea lor este supravegheată. Periodic, la circa 6 luni, se întâlnesc miniștrii de externe din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei și, în fața lor, Guvernul României trebuie să explice ce a făcut să respecte autoritatea CEDO. Totodată, judecătorii români, începând de astăzi, au această hotărâre ca punct de referință și ca sursă de lege. Prin urmare, dacă o familie formată din persoane de același sex se adresează unui judecător mâine, reclamând încălcarea vreunui drept, judecătorul român are în mână această hotărâre, acest standard pe care poate să-l aplice, alături de cel constituțional. La rândul ei, CCR, încă din 2018 a spus că aceste familii sunt apărate prin Constituție, în Articolul 26, care face referire la viața de familie. Nu există un termen limită până la care statul român să creeze un cadru legislativ pentru parteneriatele civile între persoanele de același sex, dar hotărârile CEDO rămân definitive după 3 luni de zile, moment din care devin obligatorii”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu