România rămâne fără ingineri. Alianţa Română a Universităţilor Tehnice: Avem de-a face cu o criză

Sunt deja semne de îngrijorare în ce priveşte prezenţa absolvenţilor de ştiinţe exacte, profil tehnic sau inginerie pe piaţa muncii. Potrivit ultimelor date, în ultimii 30 de ani au părăsit ţara 200.000 de ingineri, iar curând criza de resurse umane va afecta vizibil dezvoltarea economiei, dar şi infrastructura. Este li motivul pentru care tinerii sunt încurajaţi să se îndrepte către aceste ramuri şi să studieze ingineria după absolvirea liceului.

"Suntem în pragul unei noi revoluţii industriale, trebuie să investim în ingineri dacă vrem dezvoltare în viitor. Şi asta înseamnă specialişti nu doar în ştiinţa calculatoarelor, ci şi în automatizări industriale, robotică, electronică, autovehicule electrice, energii regenerabile, sisteme flexibile de fabricaţie, clădiri inteligente, cybersecurity, inteligenţă artificială, blockchain."  Acesta este semnalul de alarmă tras de Alianţa Română a Universităţilor Tehnice – ARUT – constituită din cele cinci mari instituţii tradiţionale de învăţământ tehnic respectiv: Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi, Universitatea „Politehnica” din Timişoara şi Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti.  De unde vine criza „Nu există niciun fel de industrie care să poată fi dezvoltată fără prezenţa inginerilor, fie că vorbim de zona economică sau de drept. Tot trebuie să fie în spate un inginer care să ţină baze de date, harduri etc. Şi activitatea artistică nu se poate derula fără ingineri de sunet, inginer de scenă, fără să mai vorbesc de producţia nouă de filme care înseamnă tehnologie de ultimă oră. Şi medicina are în spate o mare masă de ingineri care produc toate echipamentele şi gestionează toată infrastructura necesară. Este evident că ingineria e motorul de dezvoltare al unei societăţi şi suntem în acest moment într-unul de criză. Şi în următorii 30 de ani, fără tehnologie nu se va putea dezvolta economia”, argumentează Mihnea Costoiu, rectorul Politehnicii Bucureşti, cea mai mare fabrică de ingineri din ţară.  Suntem într-un moment de criză, a mai spus rectorul bucureştean, potrivit Adevărul.

„În ultimii 30 de ani, am pierdut 200.000 de ingineri şi 20.000 de medici, pe de o parte, iar pe de alta, suntem într-o perioadă în care statul român nu mai investeşte în această zonă. Presiunea asupra universităţilor este enormă. Companiile solicită în mod constant zeci de mii de absolvenţi de inginerie. La Politehnica din Bucureşti, ca să vă dau un exemplu concret, iar noi nu reuşim să producem mai mult de 3.500-3.600 de absolvenţi pe an. Repet, suntem într-o criză majoră. Societatea românească trebuie să explice oamenilor, tinerilor, cât de importantă este ingineria. Şi nu vorbim doar de Politehnica din Bucureşti, vorbim de toate specializările tehnice din ţară”, a mai declarat Costoiu a declarat Mihnea Costoiu în cadrul unei conferinţe de presă.

”Dinspre companii, ştiinţa materialelor este extrem de căutată, chimia la fel, zona de inginerie din industria alimentară şi a agriculturii. (...) Suntem in o criză majoră de forţă de muncă, o criză majoră demografică care a generat o criză de forţă de muncă. Suntem în o presiune extraordinară. Companiile vin şi solicită insistent ingineri pentru perioada următoare. Circa 200.000 de ingineri şi 20.000 de medici au părăsit ţara după 1989. Este un exod care continuă. Ceea ce este de subliniat că în acest moment continuă exodul inginerilor buni, a celor care fac performanţă”, a detaliat rectorul UPB. Tinerii se pot îndrepta către această carieră, întrucât salariul lunar al unui debutant este de aproximativ 800 de euro net, sună care poate ajunge la 2.000-3.000 de euro după primii ani de muncă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News