România renunță la plafonarea prețurilor la energie. Ce se va întâmpla cu facturile după 31 martie 2025 - Ce trebuie să ştii

În cadrul acestui articol vom veni cu informaţii pentru toţi românii cu privire la ce urmează după momentul 31 martie 2025: ce se va întâmpla cu facturile, cu contractele încheiate cu furnizorii, dar şi care sunt scenariile luate în calcul privind preţurile energiei electrice şi ale gazelor naturale după revenirea la piaţa liberă.

Cât plătesc, în prezent, românii pentru energia electrică şi gazele naturale

În prezent, prețul plafonat la gaze pentru consumatorii casnici din România este de 0,31 lei pe kWh. În cazul electricității există mai multe plafoane: 0,68 lei pe kWh pentru un consum mai mic de 100 kWh pe lună, 0,8 lei pentru un consum între 100 și 250 kWh pe lună și 1,3 lei pe kWh pentru consumatorii noncasnici și cei casnici cu un consum ridicat (peste 300 kWh pe lună). Consumul de energie electrică cuprins între 255 și 300 kWh/lună se facturează la cel mai mic preț dintre prețul contractual și prețul final plafonat de 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus. 

Susţinerea acestei scheme pune presiune pe furnizorii de energie din România, care deservesc aproximativ 9 milioane de consumatori de electricitate și 3,5 milioane de consumatori de gaze şi care se confruntă cu provocări majore în contextul acestei plafonări. Ei sunt obligați să suporte inițial costurile pentru diferența dintre prețul real de pe piață și cel plafonat, urmând ca ulterior să fie decontați de la bugetul public. Însă, procesul de decontare a fost lent și incomplet, cu sume restante din anul anterior, ceea ce a amplificat îngrijorările privind sustenabilitatea financiară a acestor companii.

România importă cea mai scumpă energie din Europa

În timp ce clienţii finali plătesc preţuri plafonate, ţara noastră importă energie la cele mai mari preţuri din Europa. De exemplu, pe 15 iulie 2024, importul de energie a costat 207 euro/MWh, de patru ori mai mult decât în Franța și de zece ori mai mult decât în Norvegia. 

Explicația constă într-un cumul de factori referitor la un val excepțional de căldură care a crescut consumul de energie, capacități de generare interne insuficiente (cu producție de aproape 3 ori mai mică decât cei 18.000MW instalați, pe hârtie cel puțin), dar și de interconectare cu Europa Centrală în urma unor lucrări de mentenanță ale liniilor din Ungaria. De asemenea, întreruperile neprogramate la centrala nucleară de la Cernavodă nu au ajutat nici ele. Astfel, România a fost obligată să importe energie la prețuri și în cantități mai ridicate ca de obicei, de pe o zi pe alta. 

Cum a evoluat piaţa în celelalte ţări UE

În restul UE, este important de menționat faptul că statele membre au renunțat la schemele de subvenționare a prețurilor la energie, de vreme ce criza pornită la sfârșitul lui 2021 din pricina Covid și sever amplificată de efectele invaziei Rusiei din Ucraina a trecut. Trebuie subliniat în schimb că deși vârful de criză din 2022-2023 a fost depășit, iar piața a revenit la normalitate, energia se tranzacționează totuși la prețuri ceva mai ridicate decât în 2019-2020. Fără a fi unicul factor, volatilitatea prețurilor gazelor naturale cu care se produce o bună parte din electricitatea din UE influențează în continuare nivelul facturilor finale.   

Cu toate acestea, potrivit ministrului Burduja, „în celelalte țări europene nu mai există scheme de subvenționare",  revenirea la piață concurențială făcându-se în schimb cu introducerea concomitentă de scheme de sprijin țintite pe anumite categorii socio-economice, lucru pe care și România pare că îl vizează de la 1 aprilie 2025, conform celor mai recente declarații ale sale. Vorbim astfel de o cheltuire mai judicioasă a banului public și mai de impact având în vedere că acesta va fi folosit pentru acei cetățeni care au cea mai mare nevoie de sprijin și fără a promova intervenții distorsionante în piață. 

Ce se va întâmpla cu facturile după eliminarea schemei de plafonare

Armonizarea după 1 aprilie 2025 a costurilor de achiziție ale furnizorilor cu prețurile reale ar face ca aproximativ cinci milioane de români să plătească facturi mai mari la energie electrica şi gaze naturale după expirarea plafonării preţurilor. Reamintim aici problemele care împiedică obținerea unor prețuri finale mai mici: capacități de producție interne insuficiente, cadru de reglementare istoric nestimulant pentru a crește investițiile în rețelele naționale care acum ar trebui să poată prelua în ritm accelerat o infuzie salvatoare de regenerabile, dar și volatilitatea prețului gazelor naturale pe piețele internaționale.

În acest context, rămâne de văzut care va fi abordarea Guvernului pentru legiferarea viitoarei piețe de energie, în baza informațiilor care au circulat în spațiul public, în prezent operându-se cu următoarele scenarii: 

- Prelungirea plafoanelor până în 2026 

- Ridicarea plafoanelor în 2025, cu protejarea consumatorilor cu grad redus de suportabilitate a noilor prețuri

- Scheme de susținere pentru creșterea eficienței energetice 

- Piața se reglează singură

Au apărut primele oferte de preț valabile după 31 martie 2025. Ce include oferta liberalizată PPC (ENEL) pentru 2025 

Compania greacă PPC, care a achiziționat ENEL în România, a publicat recent o ofertă la energie electrică care se aplică  de la 1 aprilie 2025, dacă de la acel moment nu vor mai exista prețuri plafonate. Compania propune un preț fix al energiei active de 0,667 lei/kWh, la care se adaugă tarifele de transport și distribuție și taxele (contravaloare certificate verzi, contribuție cogenerare de înaltă eficiență etc); acestea sunt reglementate de autorități. 

Prețul oferit de PPC de la 1 aprilie 2025 este aproximativ egal cu cel pe care îl achită în prezent clienții casnici cu un consum lunar de peste 300 KWh. Concret, conform calculelor, cei care consumă sub 100 kWh vor avea de achitat facturi duble în primăvara anului viitor. Potrivit condițiilor contractuale publicate de PPC, prețul final pentru un consumator din București ar putea ajunge până la 123 lei/MWh, iar românii din alte județe ar putea plăti chiar mai mult, în funcție de tarifele reglementate de distribuție din zona respectivă. În prezent, românii plătesc maximum 0,68 lei/kWh (TVA inclus) pentru consumul lunar cuprins între 0 și 100 kWh inclusiv, maximum 0,80 lei/kWh (TVA inclus) pentru consumul lunar cuprins între 100,01 și 255 kWh inclusiv și 1,3 lei/kWh pentru un consum lunar mai mare.

Sunt deci șanse mari ca revenirea la piața concurențială să genereze prețuri mai ridicate, cei mai afectați fiind tocmai românii săraci, cei care economisesc la sânge pentru o factură mică. Ori tocmai pentru aceștia este de dorit ca Guvernul să opteze în continuare pentru o formă de sprijin, căutând să îi vizeze direct, maximizând astfel impactul cheltuielilor publice. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News