România și alte 7 state UE nu au făcut încă propunerea de comisar european. Termenul-limită

Acest lucru face ca din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, doar opt, printre care și România, nu au propus încă preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, un nume pentru a face parte din echipa sa, în contextul în care termenul-limită este 30 august, notează POLITICO.

Care sunt țările care nu au nominalizat

Belgia, Bulgaria, Danemarca, Italia, Lituania, Luxemburg, Portugalia şi România sunt țările care nu au nominalizat oficial un comisar european. Mai mult, în pofida cererii Ursulei von der Leyen ca ţările să propună, fiecare, câte un bărbat şi o femeie, mai multe state, inclusiv Irlanda, Republica Cehă şi acum Cipru, au propus public doar un bărbat. (În România, a fost vehiculat numele europarlamentarului PSD Victor Negrescu, fapt care a dat naştere unor discuții între social-democraţi şi liberali - n.red.)

Data limită

Ţările membre ale Uniunii trebuie să îşi desemneze comisarii până pe data de 30 august 2024, conform unui purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Germania este reprezentată de Ursula von der Leyen.

Ursula von der Leyen a câștigat, în luna iulie 2024, un al doilea mandat de 5 ani ca președinte al Comisiei Europene, organism puternic al UE, în urma votului din Parlamentului European. Parlamentarii europeni au votat pentru a o reconfirmara în funcţie cu 401 voturi pentru, 284 contra şi 15 abţineri, în contextul în care avea nevoie de minimum 361 de voturi. După ce a obţinut postul pentru încă cinci ani, prima cerință a Ursulei von der Leyen este de a îşi forma echipa.

Cunoscut sub numele de "Colegiu", acest grup de 27 de membri are în componență un comisar din fiecare ţară UE, câte unul propus de fiecare dintre statele membre. Între comisarii Uniunii din ultima Comisie Europeană s-au numărat foşti parlamentari, diplomaţi, miniştri, dar şi directori de companii. 

Cine face propunerile de comisari

Propunerile de comisari vin din partea guvernelor naţionale sau a preşedinţilor, în funcţie de prerogative. În cazul Ciprului, de exemplu, preşedintele cipriot Nikos Christodoulides a informat-o săptămâna trecută pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre decizia sa de a îl nominaliza pe Costas Kadis, conform POLITICO.

Costas Kadis a deţinut, cel mai recent, funcţia de ministru al agriculturii, dezvoltării rurale şi mediului, funcție în care a rămas până în luna februarie 2023. Dacă va fi aprobat, Costas Kadis o va înlocui pe Stella Kyriakides, care a confirmat în luna iulie faptul că nu va candida pentru un al doilea mandat.

Kyriakides, care a fost ăn ultimii cinci ani calitate de comisar pentru sănătate, i-a urat succes lui Kadis pe rețelele sociale. „Îi doresc mult succes prietenului meu, comisarul propus Costas Kadis”, a scris ea pe platforma X. Kadis este un biolog, cu studii în biodiversitate şi dezvoltare durabilă. În prezent, este decan interimar la Şcoala de Ştiinţe ale Sănătăţii de la Universitatea Frederick din Cipru.

Pe cine au ales Polonia și Austria

Totodată, guvernul polonez l-a ales pe Piotr Serafin, şeful Reprezentanţei Permanente a Poloniei pe lângă UE, ca fiind candidatul său pentru viitoarea Comisie Europeană. Vizează portofoliul de comisar european pentru buget, a anunţat săptămâna trecută premierul Donald Tusk, care a declarat faptul că se va consulta însă şi cu preşedintele Andrzej Duda, chiar dacă este rivalul său politic.

În Austria, guvernul de coaliţie condus de conservatorii austrieci l-a nominalizat la sfârşitul lunii iulie pe ministrul de finanţe conservator Magnus Brunner pentru funcția de viitor comisar european, conform anunțului cancelarului Karl Nehammer. Totuşi, nominalizarea lui Brunner trebuia să fie aprobată oficial printr-o hotărâre a cabinetului de coaliţie și comisiei principală a camerei inferioare a parlamentului. Însă ambele partide de guvernământ au fost de acord cu aceasta, făcând ca aceste hotărâri să fie în mare parte o formalitate. 

Odată ce numele de comisari sunt prezentate Ursulei von der Leyen, Uniunea Europeană demarează un proces, care poate dura luni de zile, de verificare a candidaţilor privind conflictele de interese, înainte ca deputaţii europeni să le pună întrebări, în contextul unor audieri care pot dura ore întregi, despre planurile lor pentru funcţia de comisar care le va fi repartizată. Noua Comisie Europeană ar trebui să fie funcţională până la sfârşitul anului 2024, cel mai devreme în luna octombrie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News