România, singura țară din UE unde toţi elevii de la liceele vocaţionale învaţă două limbi străine
Majoritatea elevilor din ciclul primar şi secundar din Uniunea Europeană studiau în 2020 cel puţin o limbă străină, proporţia fiind de 96,1% în rândul elevilor din ciclul primar, 98,4% în rândul elevilor din ciclul gimnazial şi 90,3% în rândul elevilor de liceu, arată datele publicate vineri de Eurostat.
În Luxemburg şi Franţa, toţi elevii de la liceele generale studiază două sau mai multe limbi străine. Pe locurile următoare se situează România, Finlanda şi Cehia, unde 99% din elevii de la liceele generale studiază două sau mai multe limbi străine.
Însă, când vine vorba de liceele vocaţionale, România este în frunte fiind singurul stat membru UE unde aproape toţi elevii (97%) studiau în 2020 două sau mai multe limbi străine. Pe locurile următoare se situează Finlanda (89%), Luxemburg şi Polonia (ambele cu 77%).
În 2020, engleza era limba străină cea mai frecvent studiată de elevii de liceu din UE, procentul fiind de 96% în cazul liceelor generale şi de 79% în cazul liceelor vocaţionale. Pe locurile următoare la liceele generale se situează limba spaniolă (27%), franceza (22%), germana (21%) şi italiana (3%).
Eurostat precizează că limba rusă este cea mai răspândită limbă non-UE studiată în blocul comunitar (3% la nivel general), acest lucru fiind valabil în special în Estonia (67%), Letonia (57%), Lituania (30%) şi Bulgaria (24%). În liceele vocaţionale, limba germană este a doua după limbă engleză cu 18%, urmată de franceză (17%), spaniolă (7%) şi rusă (2%).
Citește și - 70% dintre elevi sunt analfabeți funcțional. Noua generaţie, încotro?
Riscul de sărăcie, determinat şi de lipsa de educaţie?
Toate studiile psihometrice demonstrează "imbecilizarea" populației lumii începând cu anul 2000. Scăderea globală a coeficientului intelectual (IQ) ne va impacta major, fără doar şi poate, pe toate planurile. În urmă cu câţiva ani, IQ-ul mediu european era de 99, România având 91. Se estimează că până în anul 2050 coeficientul intelectual mediu global va fi în jur de 80. Paradoxal, când te gândești că accesul la informația de pretutindeni ar fi trebuit să ne îmbunătățească nivelul de cunoștinte. Studii arată că nu ne mai chinuim să memorăm informația, și de aici și regresia vocabularului tot mai des întâlnită la tineri.
Peste 2,9 milioane de elevi, preșcolari și antepreșcolari au revenit la școală în 5 septembrie 2022 în cele aproape 18.000 de instituții de învățământ preuniversitar, dintre care peste 12.000 nerenovate sau lăsate în paragină, potrivit Forbes.ro. Iar aceasta nu ar fi singura problemă, mai avem și lipsa dotărilor și infrastructurii educaționale, lipsa manualelor, slaba pregătire a cadrelor didactice, bullying-ul și multe altele. Şi, ca şi cum nu era de ajuns, în România, 32,5% din populație se află în risc de sărăcie sau excluziune socială. Oare de vină nu e şi lipsa educaţiei? După cum a declarat și ministrul Sorin Cîmpeanu, învățământul online a fost o ”catastrofă națională”.
7 din 10 copii sunt analfabeți funcțional
Reamintim că în cadrul Programului-Pilot de Testare Standardizată, desfășurat la sfârșitul lunii mai - începutul lunii iunie 2022 – în care au fost testați aproape 165.000 de elevi din 526 de școli din toată țara, de la toate clasele, primare, gimnaziale și liceale - a rezultat că 70% dintre elevii României sunt într-o zonă de risc sau într-o zonă de înțelegere limitată a materiilor. Adică, pe scurt: azi, 7 din 10 copii sunt analfabeți funcțional. În mediul rural chiar 8 din 10. Cel mult 2 din 100 elevi români se află în zona înaltă a competențelor, sunt creativi și au rezultate foarte bune, având potențial mare de a face performanță după finalizarea școlii. Sunt elevii pe care îi vedem premiați la olimpiadele internaționale și, de cele mai multe ori, mentoraţi în privat. Însă, oare câți dintre aceștia vor alege să rămână în țară? Vezi continuarea aici!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
