România, țara din regiune afectată cel mai mult economic de tarifele pe care vrea Trump să le impună

România și Cehia se află printre cele mai vulnerabile țări din Europa Centrală și de Est în fața măsurilor economice propuse de candidatul republican Donald Trump, conform unei analize realizate de banca austriacă Erste. Propunerea lui Trump de a introduce tarife vamale pentru importurile din Europa în Statele Unite ar putea genera efecte semnificative asupra economiilor din regiune, în special prin impactul indirect pe care aceste taxe l-ar avea asupra economiei Germaniei, principalul partener comercial al multor state din Europa de Est.

După ce, în timpul primului său mandat, Trump a impus o serie de tarife vamale asupra importurilor din mai multe țări, inclusiv China, actuala campanie electorală sugerează că intenționează să reia și să extindă aceste măsuri. Trump a propus o taxă de 10% pe importurile din Europa și de 60% pe cele din China, argumentând că aceste măsuri vor proteja industriile americane și vor stimula producția internă.

Pentru țările din Europa Centrală și de Est (ECE), impactul direct al tarifelor de 10% asupra exporturilor către SUA ar fi relativ mic, având în vedere că aceste exporturi reprezintă doar între 1,4% și 4,5% din totalul schimburilor comerciale ale acestor state. Cu toate acestea, efectul indirect asupra economiei lor ar fi mult mai semnificativ, deoarece multe dintre aceste țări depind de Germania ca principal partener comercial. Potrivit analizei Erste, România și Cehia ar fi cele mai afectate economii din regiune.

Germania, care vinde între 20% și 30% din exporturile sale către țările din ECE, ar suferi cel mai mult în urma impunerii tarifelor vamale americane. Analizele indică că un astfel de scenariu ar putea reduce PIB-ul global cu 0,6% până în 2025 și cu 1,1% până în 2027. Pentru Germania, această reducere ar putea ajunge la 1,2% până în 2028, iar dacă China ar răspunde prin impunerea unor taxe de 40% asupra importurilor americane, economia Germaniei ar putea suferi o scădere de până la 1,4% în aceeași perioadă.

România și Cehia, afectate în mod special

România și Cehia ar resimți cel mai acut aceste efecte indirecte. Pentru România, PIB-ul ar înregistra o scădere de 1,1%, iar Cehia ar suferi o diminuare de 0,9% în primul an de la introducerea tarifelor americane, conform estimărilor Erste. Cehia, datorită integrării sale profunde în lanțurile de producție germane, ar fi afectată de orice slăbire a economiei Germaniei, în special în sectorul de producție. În cazul României, deși legăturile comerciale cu Germania sunt mai puțin profunde, structura economică, cu furnizori mai mici și mai vulnerabili, ar putea determina o scădere rapidă a implicării românești în lanțurile valorice globale, mai ales din cauza distanței geografice față de Germania.

Pe de altă parte, Polonia, Slovacia și Ungaria ar înregistra o scădere a PIB-ului cuprinsă între 0,8% și 0,5%, în timp ce Croația, având legături comerciale mai slabe cu Germania, ar fi cel mai puțin afectată dintre țările ECE.

Tarifele vamale, considerate parte a unei viziuni economice mercantiliste, au rolul de a proteja industriile naționale de competiția internațională, însă în realitate reprezintă o povară pentru consumatori. Odată cu impunerea tarifelor, consumatorii din SUA ar fi forțați să cumpere produse interne, de obicei mai scumpe decât cele importate. De exemplu, recent, SUA au introdus taxe de 100% asupra mașinilor electrice și de 50% asupra panourilor solare importate din China, iar UE a aplicat taxe de 36% pentru importurile de mașini electrice.

Aceste măsuri sunt deseori justificate prin ideea că oferă un răspuns la politicile comerciale similare aplicate de alte țări, precum China, care subvenționează producția internă și creează astfel o competiție neloială pe piețele internaționale. Totuși, din perspectiva consumatorilor din UE și SUA, subvențiile acordate de alte state reprezintă, în esență, o modalitate de a beneficia de produse mai ieftine, subvenționate de cetățenii țărilor producătoare, cum ar fi China.

Creșterea cheltuielilor militare: o condiție pentru garanțiile de securitate americane

Pe lângă tarifele vamale, o a doua administrație Trump ar putea pune presiune suplimentară pe membrii europeni ai NATO, inclusiv România, pentru a-și crește cheltuielile de apărare. În timpul primului său mandat, Trump a criticat des statele membre ale NATO care nu îndeplineau obiectivul de a aloca 2% din PIB pentru apărare. Această țintă a devenit o cerință stringentă pentru menținerea garanțiilor de securitate oferite de SUA.

România, care a cheltuit doar 1,6% din PIB pentru apărare în 2022, este sub acest prag, iar în condițiile unei a doua administrații Trump, ar fi necesar să majoreze cheltuielile militare pentru a-și menține statutul de membru NATO de încredere. Alte țări din regiune, precum Polonia, Ungaria și Slovacia, au atins sau chiar depășit această țintă, în timp ce România, Cehia și Slovenia rămân sub nivelul de 2%.

Investițiile recente, cum ar fi baza militară Mihail Kogălniceanu, demonstrează importanța securității naționale pentru România, însă o creștere suplimentară a cheltuielilor ar putea deveni esențială pentru a menține sprijinul american în contextul unui mediu geopolitic tot mai volatil.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News