România, țara în care legislația se mulează după mărimea dezastrelor. O retrospectivă a morților nimănui

A. Scurt excurs

Camera Deputaţilor a adoptat luni, în cadrul unei sesiuni extraordinare, proiectul de lege privind măsurile de gestionare a populaţiei de urşi. Proiectul a fost aprobat cu 214 voturi "pentru", 7 "împotrivă" şi 23 de abţineri, un deputat neparticipând la vot. Intervenţiile legislative prevăd recoltarea a câte 426 de exemplare de urs brun în 2024 şi 2025, pentru prevenţie, şi a câte 55 de exemplare pentru intervenţie. Mai multe detalii găsiți aici.

Tot acest tărăboi legislativ (de ce a fost nevoie de o sesiune extraordinară?*) a început după ce, în urmă cu aproximativ o săptămână, o tânără în vârstă de 19 ani a fost sfâșiată de un urs pe Jepii Mici.

Foto: Facebook, Diana (tânăra ucisă de urs)

Urșii, o problemă veche

În Harghita, jandarmii au fost solicitaţi de 231 de ori de la începutul anului pentru alungarea urşilor din localităţi. Doar în perioada 1-14 iulie s-au înregistrat 11 apeluri de semnalare a prezenţei urşilor în preajma localităţilor, cu intervenţii necesare în două cazuri. Jandarmii au confirmat prezenţa urşilor în municipiul Topliţa şi satul Ocna de Jos, reuşind să-i alunge în zonele împădurite. În lunile mai şi iunie, numărul apelurilor depăşea 20 pe săptămână, ceea ce arată o reducere recentă a incidentelor, potrivit Agerpres.

„În România, în ultimii 20 de ani, 26 de oameni au fost uciși de urși și 274 de persoane au fost desfigurate. În numai 5 ani s-au înregistrat 6.400 de apeluri de urgență prin care s-au sesizat atacuri asupra omului, numai în 2021 fiind peste 1.500 apeluri”, spunea, în martie 2024, ministrul Mediului. 

Foto: Agerpres

B. Caruselul tragediilor

Legiferarea sentimentală este o chestiune care ne-a urmărit în istoria recentă. Colectiv, Crevedia, 2 Mai și Caracal sunt doar câteva exemple. Le vom lua pe rând și vom demonstra cum, de fiecare dată, reacția socială a generat schimbarea.

"Toate dispozițiile constituționale (...) au doar un caracter de consacrare a unor fenomene sociale obiective, care stau la temelia puterii statale; prin urmare, aceste dispoziții nu pot fi cuprinse, în totalitatea lor, decât în acea ramură a dreptului care reglementează organizarea și exercitarea puterii de stat, adică dreptul constituțional"**.

Extrapolând această concluzie a doamnei profesoare de drept constituțional, ne gândeam cum anume sunt consacrate fenomenele sociale obiective în România: înainte de producerea unor dezastre sau după? Cuminte ar fi, bineînțeles, să ne gândim că parlamentarii veghează asupra repetitivității unor evenimente și apoi consfințesc legislativ: un șofer beat intră într-un copac, doi șoferi fără permis ajung în șanț, alți trei beți și fără permis sosesc acasă în siguranță.

Repetitivitate? Da. Consecințe tragice? Nu. Bun, atunci ar trebui totuși să legiferăm, în orice caz.

Se întâmplă asta? În opinia noastră... nu.

Sursa: Freepik

C. Colectiv

În data de 30 octombrie 2015, un incendiu devastator a avut loc în clubul Colectiv, aflat în Sectorul 4 al Bucureștiului și situat într-o fostă hală a fabricii "Pionierul". Incendiul s-a declanșat în timpul unui concert al trupei Goodbye to Gravity, cu ocazia lansării albumului „Mantras of War”.

Artificiile folosite în timpul concertului au aprins buretele poliuretanic de pe un stâlp al clădirii, iar flăcările s-au extins rapid, provocând leziuni grave și decese prin combustie, asfixie și intoxicații cu monoxid de carbon. Ministerul de Interne a instituit atunci Planul roșu de intervenție, iar Guvernul a decretat trei zile de doliu național.

În urma protestelor masive, pe 4 noiembrie 2015, premierul Victor Ponta și guvernul său, alături de primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, și-au dat demisia. Incendiul a cauzat moartea a 65 de persoane. Acesta a fost cel mai grav incendiu dintr-un club de noapte din România. Pe 12 mai 2022, s-a pronunțat decizia finală în procesul Colectiv.

Îi vom aminti pe toți cei care și-au pierdut viața: Ștefan Marius Rușitoru, Cătălina Ioniță, Alexandru Cătălin Simion, Ioana Epure, Maria Vulcu, Valentina Florea, Irina Opriță, Gabriel Matei, Radu Palada, Nelu Tilie, Laurențiu Vârlan, Valentin Fieraru, Simona Livia Stan, Maria Ion, Ioan Tripa, Andrei Petru Bucă, Alexandru Paul Georgescu, Monica Tănăsoiu, Diana Elena Enache, Mihaela Vieru, Nicoleta Baldovin, Claudiu Petre, Constantin Ignat, Adrian Rugină, Mihai Cătălin Alexandru, Vlad Ţelea, Ştefan Hamed-Andrei, Alexandra Matache, Liliana Gheorghe, Mimi Voicu, Costel Cârlicean, Andreea Chiriac, Ionuț Maior, Andra Elena Toader, Ionuț Cosmin Popescu, Tullia Ciotola, Adrian Popa, Florin Cristian Popescu, Daniel Ciobanu, Serian Mavi, Alex Chelba, Dan Matei Alexandru, Ayberk Manci, Alexandra Rădulescu, Bogdan Enache, Teodora Maftei, Liviu Zaharescu, Tudor Golu, Elena Nițu, Vlăduţ Roberto Andy, Alexandru Pascu, Mădălina Strugaru, Alexandru Aliman, Claudiu Bogdan Istrate, Loredana Dărescu, Ioana Victoria Geambaşu, Elsa Albu, Andreea Ștefan, Alexandru Mihai Iancu, Alexandru Hogea, Ioana Raluca Pănculescu, Raluca Boghian, Cristian Mitroi, Radu Eduard Sienerth, Răzvan Soroceanu.

Inquam Photos / Octav Ganea

D. Caracal

Cazul Caracal a șocat întreaga țară. Totul a început cu dispariția Alexandrei Măceșanu, pe 24 iulie 2019, când a plecat de acasă, din comuna Dobrosloveni, pentru a se întâlni cu un prieten la Caracal.

Deși a sunat la 112 a doua zi din casa lui Gheorghe Dincă, poliția a așteptat până dimineață să intervină. Anchetatorii au găsit în curtea lui Dincă un butoi metalic cu cenușă și fragmente de oase umane calcinate. Dispariția Alexandrei a adus în atenție și dispariția anterioară a Luizei Melencu, o tânără de 18 ani văzută ultima oară pe 14 aprilie 2019, în Caracal, luată "la ocazie", la fel ca Alexandra.

Dosarul Caracal a fost trimis în judecată pe 15 ianuarie 2020, Gheorghe Dincă fiind acuzat de opt infracțiuni grave, inclusiv omor calificat și trafic de persoane. Ștefan Risipițeanu a fost, de asemenea, inculpat pentru violarea Luizei Melencu. Procurorii au detaliat în rechizitoriu modul în care Dincă le-a răpit, violat și ucis pe cele două fete, după care le-a ars corpurile în butoiul metalic din curtea sa.

Cazul de la Caracal a declanşat un val de indignare printre români. În Bucureşti, oamenii revoltaţi şi-au dat întâlnire, în Piața Victoriei, la un protest organizat de patru asociaţii civice sub titlul "Pentru Alexandra. Împotriva unui stat nepăsător!".

Foto: Agerpres

E. Crevedia

La aproape opt ani de la devastatorul incendiu din clubul Colectiv din București, pe 26 august 2023, o nouă tragedie zguduia România. De data aceasta, exploziile de la stația GPL din Crevedia, o localitate de lângă București, au provocat o serie de victime printre forțele de intervenție prezente la fața locului. Șase oameni au pierit în urma exploziilor, iar alți 56 au fost grav afectați, inclusiv 43 de angajați ai Ministerului Afacerilor Interne (pompieri, polițiști și jandarmi).

Evenimentul tragic s-a petrecut sâmbătă seara, la stația GPL situată pe DN 1 A, inițial cu șase răniți, dar numărul acestora a crescut considerabil odată cu o a doua explozie. Planul roșu de intervenție a fost activat, aducându-se la fața locului forțe considerabile din județele Dâmbovița, Ilfov, Prahova și București.

Autoritățile au stabilit un perimetru de siguranță pe o rază de aproximativ 800 de metri în jurul zonei afectate, evacuând preventiv aproximativ 3.000 de locuitori. Mulți dintre aceștia au fost nevoiți să doarmă în aer liber, după ce casele le-au fost afectate de explozii.

Întrebat de jurnaliști dacă și în urma tragediei de la Crevedia va cere o demisie, la fel cum s-a întâmplat după incendiul de la Colectiv, președintele României a răspuns: „De data aceasta autoritățile și Guvernul au intervenit cu rapiditate și au luat măsurile care au putut fi luate”, a subliniat atunci șeful statului, care a punctat faptul că rămâne de văzut cu partea de analize politice.

Inquam Photos / George Călin

F. 2 Mai

În dimineața zilei de 19 august 2023, pe DN 39, în apropierea localității 2 Mai, Vlad Pascu a provocat un grav accident în care doi tineri și-au pierdut viața, iar alți trei au fost răniți grav. Conducătorul auto, în vârstă de 19 ani, a părăsit locul accidentului și a fost ulterior găsit de polițiști în Vama Veche. Ancheta a relevat că acesta se afla sub influența mai multor substanțe interzise, printre care cocaină, amfetamină și metamfetamină.

Concluzia expertizei toxicologice cerute de procurorii din Constanța care anchetează acest dosar arată că Vlad Pascu luase șase droguri. Analizele de sânge au
indicat prezența în corp a acestor substanțe. Specialiștii spun că e vorba despre un amestec de substanțe interzise care au fost consumate de tânărul de 19 ani înainte ca el să se urce la volan.

Vlad Pascu a fost deferit justiției în luna octombrie a anului trecut, fiind acuzat de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, părăsirea locului accidentului şi conducerea unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive.

În contextul aplicării Legii "Anastasia", promulgată de președintele României pe 7 iulie 2023, infractorii care provoacă accidente mortale sub influența alcoolului sau a drogurilor sunt pasibili de pedepse cu închisoarea fără posibilitatea suspendării executării pedepsei. De data aceasta, se pare că "norocul" a fost de partea celor care aplică legea — fusese adoptată cu câteva luni înainte de producerea tragediei.

Inquam Photos / Octav Ganea

G. În loc de concluzii

În loc să așteptăm tragediile se întâmple și apoi să luăm decizii legislative, cum ar fi să observăm fenomenele care se petrec în societate și să acționăm "în orb", în mod teoretic? În loc să lăsăm tinerii să moară sfâșiați de urși până să ne dăm seama că există o problemă, cum ar fi să ascultăm sfaturile celor a căror profesie este să întocmească expertize ori statistici? Ce dezastru trebuie să mai aibă loc pentru a avea inițiative legislative strălucite a priori, iar nu a posteriori?

__________

* Ne întrebam de ce nu s-a discutat mai devreme, în sesiunile ordinare, despre aceste propuneri legislative? De ce a fost nevoie de o nouă tragedie pentru a legifera? Potrivit Constituției, Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie. "În perioadele dintre sesiunile ordinare, Parlamentul se poate întruni în sesiuni extraordinare, care pot fi la cerere sau de drept. Ca şi în regimul parlamentar, în regimul semi-prezidenţial şeful statului este cel care convoacă şi, corespunzător, concediază Parlamentul" (A. Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol. I., Ed. C.H. Beck, 2005, p. 303).

** "(...) S-a considerat că normele din Constituție care privesc sistemul economic, relațiile de proprietate, sistemul social, nu reglementează relații sociale, ci consfințesc esența statului, bazele acestuia (economică și socială), ele fiind reglementate de alte ramuri ale dreptului. Constituția oferă doar o definiție pentru aceste concepte, scoțând în evidență ceea ce este fundamental pentru însăși existența puterii de stat" (E.S. Tănăsescu, Ioan Muraru, Drept constituțional și instituții politice, vol. 1, ediția 13, Ed. C.H. Beck, 2008).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News